Druckschrift 
Traiectorii de dezvoltare locală în România
Einzelbild herunterladen
 

TRAIECTORII DE DEZVOLTARE LOCALĂ Tabelul 2 UAT relevante selectate în funcție de relația dintre creșterea PIB local și structura cheltuielilor publice executate în perioada 2010-2020 Categorie I Descriere Creștere accelerată a PIB per capita Cheltuieli active dominante Peste 5,4% rată de creștere medie anuală în perioada 2010-2020 și indice politici active peste 0,5 UAT relevante Tăuții Măgheruș, Bragadiru, Măgurele, Popești Leordeni, Râșnov, Voluntari, Borsec Număr total localități 13 Creștere accelerată Peste 5,4% rată de creștere medie Salcea, Ciacova, Urlați, a PIB per capita anuală în perioada 2010-2020 și Recaș, Cajvana, Liteni, II Cheltuieli pasive indice politici active peste 0,5 Gătaia, Ghimbav, Curtici, 144 dominante Pașcani, Cluj Napoca, Bușteni, Horezu Creștere modestă a Între 0 și 5,4% rată de creștere Panciu, Mioveni, Otopeni, PIB per capita medie anuală în perioada Predeal, Sânnicolau Mare III Cheltuieli active 2010-2020 și indice politici active 5 dominante peste 0,5 Creștere modestă a Între 0 și 5,4% rată de creștere Calafat, Onești, Lugoj, PIB per capita medie anuală în perioada Agnita, Copșa Mică, Făurei, Cheltuieli pasive 2010-2020 și indice politici active Moinești, Bicaz, Moreni, IV dominante sub 0,5 Berești, Scornicești, Anina, 147 Vulcan, Videle, Mărășești, Petrila, Turnu Măgurele, Câmpina Scădere a PIB per Rată medie negativă de modificare Nu este cazul capita cheltuieli a PIB nominal în perioada V active dominante 2010-2020 și indice politici active 0 peste 0,5 Scădere a PIB per capita Cheltuieli VI pasive dominante Rată medie negativă de modificare Fieni, Aleșd, Deta, a PIB nominal în perioada 2010- Sângeorz-Băi, Ocna Mureș, 2020 și indice politici active sub 0,5 Solca, Aninoasa, Budești, 10 Victoria, Uricani Sursa: prelucrările autorilor pe baza datelor MDLPA și INS Totodată, în acest grup se găsesc și localități mai degrabă mono­industriale în declin sau industrie grea, energofagă, cum sunt Aleșd, Petrila, Vulcan, Copșa Mică și Agnita, unde sectoarele de activitate în declin nu au putut înlocuite de expansiunea altor sectoare economice servicii, comerț, turism. Vulcan și Petrila sunt localități în care mineritul și producția de energie pe bază de cărbune au dominat în perioada comunistă și post-comunistă, însă în ultimii 10 ani sectoarele au intrat în declin, iar numărul locurilor de muncă a scăzut puternic chiar dacă per ansamblu în întregul județ a existat o creștere ușoară între 2010 și 2020. Atât în Vulcan cât și în Petrila numărul de locuri de muncă a scăzut cu aproximativ o treime, declinul sectorului de minerit nefiind compensat de expansiunea altor sectoare. Aleșd, oraș din județul Bihor, a avut economia concentrată în jurul producției de ciment, iar tranziția către industrii mai puțin poluante nu s-a făcut foarte ușor, investițiile private și publice (inclusiv fonduri europene) fiind cu impact limitat. În acest oraș numărul mediu de salariați s-a redus de la 3915 la 2385 între 2010 și 2020. Într-un mod similar sunt și localitățile din categoria a VI-a, unde există cheltuieli pasive dominante și o scădere a PIB-ului per capita, dintre care menționăm Fieni, Ocna Mureș, Aninoasa, Victoria sau Uricani, acestea confruntându-se cu îmbătrânirea rapidă a populației, migrație și cu lipsa investițiilor publice dar și private. Atât în Uricani cât și în Aninoasa numărul mediu de salariați a scăzut între 2010 și 2020 cu mai mult de 60%. De asemenea, orașul Victoria a fost construit în jurul combinatului chimic construit în perioada comunistă, acesta având un rol esențial pentru industria perioadei respective(chiar dacă cu costuri sociale și de mediu importante). Declinul numărului de salariați a început după anul 2000, iar până în anul 2020 acesta s-a redus de la 2870 la 1083. Totuși, dacă urmărim în aceeași perioadă orașul Ghimbav menționat mai sus, care se află la aproximativ 90 de kilometri față de Victoria, în cazul acestuia proximitatea față de Brașov, municipiu aflat în expansiune economică, dar și rolul autorităților publice locale au făcut o diferență semnificativă și decisivă în 11