FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG TRAIECTORII DE DEZVOLTARE LOCALĂ ÎN ROMÂNIA traiectoria sa de creștere. Numărul mediu de salariați între 2010 și 2020 s-a dublat, iar față de anul 2000 a crescut de peste patru ori. Important de remarcat este categoria I, în care au existat cheltuieli active dominante, cu o pondere mare în mix-ul de cheltuieli publice locale, și care au dat un impuls important creșterii PIB-ului per capita, dar și investițiilor private, mai ales în județul Ilfov, de lângă capitala București, dar și în Maramureș (Tăuții Măgheruș), Brașov(Râșnov) sau Harghita(Borsec), unde cheltuielile de capital și fondurile europene au jucat un rol cheie în stimularea creșterii. În orașul Tăuții Măgheruș numărul mediu de salariați a crescut de patru ori, de la 589 în 2010 la aproape 2400 în 2020, chiar dacă în anii 1990 localitatea era mai degrabă cu specific de minerit. Totuși, investițiile publice semnificative finanțate inclusiv din fonduri europene, precum și proximitatea față de municipiul Baia Mare și aeroportul din Baia Mare au contribuit la expansiunea orașului antrenând ulterior și investițiile private și crearea de locuri de muncă ¹⁹. Analiza noastră a avut în vedere și urmărirea orașelor și municipiilor care în perioada 2010-2020 au înregistrat o scădere a PIB per capita și au avut cheltuieli active dominante ( categoria V din Tabelul 2). Totuși, se observă că în această situație nu se află nicio localitate și, prin urmare, se poate afirma cu tărie că acest lucru e o dovadă importantă a impactului și necesității cheltuielilor publice active, iar autoritățile publice locale să pună accent pe cheltuieli de capital și fonduri europene. Nu în ultimul rând, în categoria a III-a am inclus un număr de cinci localități în care PIB-ul per capita a înregistrat o creștere modestă(între 0 și 5,4% rată de creștere medie anuală în perioada 2010-2020) și cheltuieli publice locale active dominante(respectiv un indice al politicilor active de peste 0,5. Acestea sunt Panciu, Mioveni, Otopeni, Predeal, Sânnicolau Mare, unde impactul cheltuielilor publice nu a fost unul ridicat fie ca urmare a efectelor de multiplicare reduse(cheltuieli ineficiente), fie pe fondul unor delocalizări în sectorul privat (investitori care și-au redus activitatea sau au migrat în alte zone). Astfel, Figura 5 arată importanța pe care orientarea locală pentru cheltuieli pasive sau active o are în atingerea unui indice al dezvoltării umane cât mai ridicat. Pentru a pune în evidență mai bine impactul pe care cheltuielile publice locale îl pot avea pentru dezvoltare se pot evidenția cheltuielile cu educația și sănătatea de la nivel local. În egală măsură, în categoria cheltuielilor active se regăsesc cele de capital și cu fondurile europene ca în secțiunea anterioară. Se poate observa că, pe de-o parte, în municipiile cu un nivel ridicat al LHDI în general bugetele sunt echilibrate, respectiv au o împărțire echilibrată între cheltuieli pasive și cheltuieli active (indice situat în jurul valorii de 0,5), cum sunt cazurile din Cluj­Napoca, Alba Iulia, Timișoara, Brașov. Pe de altă parte, valori ridicate ale LHDI există și acolo unde există o structură a cheltuielilor publice locale orientată mai degrabă spre politici active(București, Sibiu, Oradea, Arad) decât spre cheltuieli pasive, chiar dacă sunt câteva excepții – Constanța, Târgu Mureș. Această caracterizare a structurii cheltuielilor publice la nivel local este importantă deoarece aceasta este deopotrivă reactivă și proactivă. Este reactivă deoarece reflectă în mare măsură nevoile și structura economică a localității. Dar distribuția categoriilor bugetare în unitățile administrativ-teritoriale din România reflectă și o decizie politică, un mod de prioritizare la nivel local care poate fi considerat un factor proactiv, facilitator în dinamica de creștere și dezvoltare la nivel local ²⁰. Semnificația acestei caracterizări a structurii cheltuielilor locale este cu atât mai mare cu cât constrângerile bugetare pot fi din ce în ce mai mari într-un context de recesiune economică. În egală măsură, bugetele autorităților publice locale pot fi vectori importanți pentru dezvoltarea economică, ținând cont de corelația dintre nivelul transferurilor fiscale către autoritățile locale și gradul de dezvoltare economică ²¹. 3.3 TRAIECTORIA 2: DE LA CREȘTERE LA DEZVOLTARE- MODEL DEZVOLTARE ECHILIBRAT LA NIVEL LOCAL Dincolo de dinamica de creștere economică, este important să analizăm și calitatea acesteia prin perspectiva dezvoltării calității vieții la nivelul comunităților locale. Astfel, a treia traiectorie de dezvoltare la nivel local este cea de creștere echilibrată. Relevant în acest sens este modul în care anumite municipii au urmat un model de distribuție a cheltuielilor publice care să asigure atât un ritm de creștere economică susținut, cât și un nivel mai ridicat al indicelui dezvoltării umane(LHDI) calculat de Banca Mondială la nivel de localitate în anul 2018. 19 A se vedea pentru exemplificări lista privind proiectele din localitate disponibilă la adresa https://mfe.gov.ro/investitii-por-maramures/ (noiembrie 2022)velopment index(LHDI). 20 World Bank(2021) Sustainable Cities Romania. 21 JRC(2022) Local taxes on economic activity in municipalities in EU Member States 12