București ȘTEFAN GUGA| INDUSTRIA AUTO, ÎNCOTRO? TENDINŢE GLOBALE, PERSPECTIVE PERIFERICE Tabelul 1. Raportul dintre producţia și înmatriculările de mașini noi în Europa 2007 DE 1,8 ES 1,4 FR 1,2 UK 0,6 CZ 5,3 SK 9,6 IT 0,4 PL 2,4 HU 1,7 RO 0,7 BE 1,5 SE 1,0 SI 2,5 NL 0,1 PT 0,7 FI 0,2 AT 0,7 2017 1,6 1,9 0,8 0,7 5,2 10,4 0,4 1,1 4,3 3,4 0,6 0,6 3,0 0,4 0,6 0,8 0,2 Diferența -0,2 0,5 -0,4 0,0 -0,1 0,9 0,0 -1,3 2,6 2,7 -0,9 -0,4 0,5 0,3 -0,1 0,6 -0,4 Așadar, valul de investiţii în industria auto din ECE a făcut ca producţia să crească mult mai rapid decât cererea din aceste ţări, în unele situaţii— cum este cazul României— tendinţele fiind de fapt opuse. Cu excepţia Poloniei, unde numărul înmatriculărilor tinde să se apropie de numărul mașinilor asamblate (raport producţie-înmatriculări de 1,1 în 2017, faţă de 2,4 în 2007— vezi tabelul 1), volumul producţiei este de 10,4 ori mai mare decât piaţa în Slovacia, de 5,2 ori mai mare în Cehia, de 4,3 ori mai mare în Ungaria și de 3,4 ori mai mare în România. Creșterea cea mai mare a acestui raport a avut loc în România și Ungaria, însă România este singura ţară în care a avut loc o inversare puternică, de la o producţie inferioară pieţei la una mult superioară. De observat că în ţările ECE această evoluţie a avut un impact puternic pozitiv asupra balan ­ţei comerciale pentru autoturisme, alături de Germani a și Spani a ele rămânând singurele state din Uniunea Europeană cu balanţe comerciale pozitive pentru autoturisme(figura 5). Chiar dacă a trecut de la deficit la excedent comercial, cu exporturi nete de 1 miliard de euro în 2017, România înregistrează o perfor ­manţă mult inferioară Cehiei(14,9 miliarde), Slovaciei(11,9 miliarde) și Ungariei(4,8 miliarde). Acest lucru se datorează în mare Miliarde euro Sursa datelor: ACEA, OICA Sursa datelor: Eurostat Figura 5. Balanţa comercială a ţărilor europene pentru autoturisme 100 80 60 40 -2,3 1,0 20 0 2007 -20 2017 DE CZ ES SK HU SI RO SE FI UK PL PT BE NL AT FR IT 9