București ȘTEFAN GUGA| INDUSTRIA AUTO, ÎNCOTRO? TENDINŢE GLOBALE, PERSPECTIVE PERIFERICE face Serbia mai atractivă decât Bulgaria și vestul României mult mai atractiv decât orice altă regiune din ţară. În ce privește costurile, forţa de muncă joacă un rol central, însă pentru companii în cele din urmă costul total este ceea ce contează, cost care poate crește odată cu distanţa, spre exemplu, sau poate să scadă, în anumite condiţii. Guvernele economiilor de piaţă dependente(România, dar și Ungaria, Slovacia, Cehia sau Polonia) au facilitat în mod semnificativ și direct reducerea costurilor totale ale companiilor auto prin scheme de ajutor de stat care au vizat în special această industrie. În România, între 2007 și 2016, industria auto a primit 411 milioane de euro prin schemele de ajutor de stat, reprezentând peste jumătate din fondurile totale ale acestor scheme(tabelul 3). În medie, companiile care au primit ajutor de stat și-au finanţat astfel investiţiile în proporţie de 28,8%. În schimbul acestor fonduri, companiile și-au luat angajamente de creare de locuri de muncă, totalul de 13,3 mii reprezentând peste o cincime din locurile de munc ă noi din industria auto între 2008 și 2016. Majoritatea marilor angajatori din industria auto din România au beneficiat de pe urma a cel puţin o schem ă de ajutor de stat. 80 mii€ 70 mii€ 60 mii€ 50 mii€ 40 mii€ 30 mii€ 20 mii€ 10 mii€ 0 mii€ auto Figura 25. Costurile medii per salariat pe an, 2016 DE SE AT BE FR UK NL IT FI ES SI PT SK CZ HU PL RO industria prelucrătoare economia concurențială Sursa datelor: Eurostat Chiar dacă subvenţionarea investiţiilor străine de către stat a fost consistentă, în cele din urmă costul redus al forţei de muncă a fost și rămâne principalul avantaj competitiv al României când vine vorba de integrarea în lanţurile de producţie europene. În ciuda înmulţirii vocilor care atenţionează asupra presupusului pericol al creșterilor salariale susţinute, dintre ţările europene cu industrie auto dezvoltată România are în continuare de departe cele mai mici costuri cu salariaţii (figura 25), la distanţă mare de Polonia(+34% faţă de România), Ungaria(+60% faţă de România), Cehia(+72% faţă de România) sau Slovacia(+74% faţă de România). Diferenţele faţă de ţările occidentale sunt fără discuţie imense: costul per salariat auto este în medie de 6,6 ori mai mare în Germania și 5,1 mai mare în Franţa decât în România. Este interesant de remarcat că raportul dintre costurile cu forţa de muncă din industria auto și cele din industria prelucrătoare sau totalul economiei concurenţiale este mult mai redus în România decât în practic toate ţările din vest, unde munca în industria auto este semnificativ mai scumpă decât per totalul industriei prelucrătoare sau al economiei concurenţiale. De remarcat și că, în România, 26