Newsletter-ul este elaborat în baza emisiunii radiofonice din 12 martie 2016, realizate de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung(FES). Emisiunea este difuzată de postul de radio Vocea Basarabiei. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE „Dialoguri de politică externă”. Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei. NEWSLETTER BULETIN LUNAR FEBRUARIE 2016 NR.2(119) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Materialele sunt realizate de Lina Grâu – expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE. TEMELE EDIȚIEI: 1. Președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de cooperare UE-Republica Moldova Andi Cristea:„Faptele bat vorbele și promisiunile și vrem să vedem rezultate”. 2. Directorul executiv API, Petru Macovei:„Măsurile adoptate de actuala guvernare vor înrăutăți piața media”. 3. Fostul președinte al Curții Constituționale, Victor Pușcaș:„Rămâne doar ca Procuratura să-și schimbe mentalitatea și să vrea să fie independentă”. Ultima perioadă a fost marcată de o serie de evenimente importante pentru Republica Moldova. Într-o primă ședință plenară din acest an, care a avut loc după reformatarea coaliției de guvernare și învestirea Guvernului lui Pavel Filip, deputații din noua coaliție au adoptat pe 25 februarie o Declarație cu privire la stabilitatea și modernizarea R.Moldova. Deputații asigură cetățenii și partenerii externi că agenda reformelor va fi ireversibilă, parcursul european va fi consolidat, va fi continuată colaborarea cu FMI și combătută corupţia. Declarația a fost criticată de deputații care nu au intrat în noua coaliție, care au declarat că„un stat capturat nu poate fi modernizat”. Parlamentul a adoptat o nouă Lege cu privire la Procuratură, care face parte din strategia de reformare a sistemului judiciar cerută de UE. Legea prevede depolitizarea Procuraturii, inclusiv prin schimbarea modului de desemnare al procurorului general – acesta va fi numit de șeful statului la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. În prezent, procurorul general este numit de Parlament. După adoptarea acestei legi procurorul general Corneliu Gurin, demisia căruia a fost cerută în nenumărate rânduri atât de opoziția parlamentară, cât și de participanții la protestele stradale, și-a prezentat demisia, spunând că face asta pentru ca„reforma sistemului să înceapă cu un nou procuror general”. Parlamentul a introdus și un șir de modificări la Codul Audiovizualului, reducând de la 5 la 2 numărul de licențe deținute de o persoană fizică sau juridică. Noua lege însă va fi aplicată abia la expirarea termenului licenţelor valabile în prezent.„Susținem micşorarea numărului de licenţe de la cinci la două, însă acest proiect este absolut nepregătit, nu există avizul Guvernului, iar unele licenţe expiră în 2021”, a spus deputatul PLDM, Chiril Lucinschi. Legea a fost criticată și de ONG-urile de media, care au cerut președintelui să nu promulge modificările. Printr-o decizie adoptată la 4 martie, Curtea Constituțională a reintrodus votul popular la alegerea șefului statului, anulând modificarea Constituției din anul 2000, care a introdus sistemul parlamentar de alegere a președintelui. Curtea a dispus revenirea la textul vechi al Constituției, pe motiv că Parlamentul a adoptat modificările cu încălcări de procedură. Alegerea directă a președintelui ar putea avea loc în toamnă. Miniștrii de externe ai UE au adoptat pe 15 februarie o rezoluție în privința R.Moldova. UE cere Moldovei, într-o listă de 13 puncte, să clarifice frauda bancară din 2014, să reglementeze legislația cu privire la radiodifuzorii care dețin mai multe licențe de emisie, dar și să aleagă un guvernator BNM neafiliat politic. De asemenea, UE cere accelerarea implementării Agendei de asociere, reformarea administrației publice, combaterea corupției. Cât despre sprijinirea financiară, aceasta va fi reluată când se va limpezi situația politică și economică. Andi Cristea: Faptele bat vorbele și promisiunile și vrem să vedem rezultate P reședintele Delegației Parlamentului European la Comitetul de cooperare UE-Republica Moldova , Andi Cristea, a adresat, împreună cu Elmar Brok, președintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, o scrisoare oficială prim-ministrului de la Chișinău, Pavel Filip, în care au formulat așteptările de la noul executiv. „Republica Moldova poate conta pe sprijinul UE, atâta vreme cât guvernul dovedește prin fapte seriozitate și nivelul necesar de ambiție politică pentru realizarea reformelor cuprinse în Acordul de Asociere. Noul Guvern are obligația să acționeze pentru modernizarea societății, recâștigarea încrederii oamenilor, și să refacă stabilitatea macro-economică. Sunt esențiale negocierea și semnarea unui acord cu FMI. Doar atunci liniile de finanțare europene destinate Chișinăului vor fi reluate. O atenție deosebită trebuie acordată combaterii corupției, eficientizării justiției independente, în special în ceea ce privește investigarea fraudelor comise în sistemul bancar.” a declarat europarlamentarul Andi Cristea. Scrisoarea vine în contextul în care, în urma învestirii Guvernului Pavel Filip la Chișinău pe 20 ianuarie 2016, nevoia de reformare a statului devine fundamentală, regăsindu-se în termenii formulați de România pentru acordarea primei tranșe a unui împrumut de 150 de milioane de euro. Acest ajutor financiar, atent monitorizat de Comisia Europeană și de FMI, a generat o serie Buletin lunar, Nr. 2(118), februarie 2016 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: office@ape.md