Newsletter-ul este elaborat în baza emisiunii radiofonice din 8 mai 2017, realizate de Asociaţia pentru Politică Externă(APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung(FES). Emisiunea este difuzată de postul de Radio Moldova, partenerul media al proiectului. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE„Dialoguri de politică externă”. Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei. NEWSLETTER BULETIN LUNAR MAI 2017 NR.4(134) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Materialele sunt realizate de Lina Grâu – expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE. TEMELE EDIȚIEI: 1. Cum gestionează Republica Moldova subiectul autonomiei găgăuze? Mindaugas Kacerauskis , ofițer politic al Delegației UE: Găgăuzia ar trebui să fie un exemplu pozitiv pentru Transnistria în procesul de reglementare. 2. Elena Bacalu , deputat, co-președinte al grupului de lucru Chişinău-Comrat: Multe dintre probleme nu au fost soluționate din lipsă de comunicare. 3. Vadim Ceban , prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Găgăuziei: Avem nevoie în autonomie de programe de studiere a limbii române și găgăuze. 4. Expertul Veaceslav Berbeca : Chiar dacă există tensiuni între Comrat și Chişinău, nu putem vorbi despre separatism. Ultima perioadă a fost marcată de o serie de evenimente importante pentru Republica Moldova. R. Moldova va primi statut de observator la Uniunea Economică Eurasiatică în octombrie, la următorul summit al organizației, a spus președintele Igor Dodon într-un interviu acordat ziarului rusesc„Izvestia”. Dodon a spus că Uniunea Economică Eurasiatică are nevoie de timp pentru examinarea cererii făcute de el pentru că deocamdată nu există precedent – adică nu există țară cu statut de observator. Republica Moldova și Ucraina au finalizat pregătirile tehnice pentru deschiderea posturilor de control comun mixt pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, la punctul de trecere Pervomaisk­Cuciurgan. Autoritățile moldovene au dat asigurări că extinderea controlului comun cu Ucraina pe sectorul transnistrean al graniței nu va prejudicia interesele cetățenilor de rând. Precizarea vine după ce autoritățile separatiste de la Tiraspol, sprijinite de Moscova, s-au plâns că inițiativa introducerii controlului comun moldo-ucrainean la graniță ar echivala cu o blocadă pentru regiunea transnistreană. Parlamentul de la Chişinău a adoptat pe 5 mai, în prima lectură, trecerea la sistemul electoral mixt, un compromis negociat de Partidul Democrat cu opoziția socialistă. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că era un„compromis necesar pentru binele țării”, chiar dacă Partidul Democrat și-ar fi dorit sistemul uninominal. Tot Candu a precizat că votul final nu va avea loc înainte de avizul final al Comisiei de la Veneția, așteptat în iunie. Igor Dodon la rândul său a calificat votul de vineri din Parlament drept o victorie a fracțiunii socialiștilor în lupta contra votului uninominal. Mai mulți reprezentanți ai societății civile și ai unor partide s-au adunat în fața Parlamentului pentru a protesta împotriva modificării sistemului electoral, declarând că acest lucru înseamnă un derapaj antidemocratic care va elimina partidele mai mici de pe scena politică moldovenească și va împărți puterea între democrați și socialiști. Prim-ministrul Turciei, Binali Yildirim, s-a aflat în Republica Moldova în zilele de 5 și 6 mai. Programul vizitei a inclus întrevederi cu conducerea Republicii Moldova, participarea la inaugurarea complexului Ambasadei Turciei la Chișinău, la Forumul oamenilor de afaceri, și o vizită la Institutul Mamei și Copilului. Premierul turc a participat și la Congresul găgăuzilor, care a avut loc la Comrat.„Chiar dacă nu avem frontiere comune, ne leagă Marea Neagră, etnia găgăuză şi trebuie să ne susţinem reciproc şi la bine, şi la rău”, a declarat premierul turc. Potrivit datelor oficiale, în anul 2016 volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Turcia a constituit peste 334 milioane dolari. În Republica Moldova activează peste 1200 de întreprinderi cu capital turcesc, investițiile în capitalul social al acestora însumând circa 378 milioane lei. Pe scena politică din Moldova par să fi rămas numai două partide capabile să intre în Parlament: Partidul Socialiștilor cu 33,6% și Partidul„Acțiune și Solidaritate”, cu 24,8%. Este rezultatul ultimului Barometru al Opiniei Publice, prezentat de Institutul pentru Politici Publice și realizat în perioada 16-23 aprilie. Președintele țării, fostul lider socialist Igor Dodon și lidera PAS, Maia Sandu, sunt politicienii care se bucură de cea mai mare cotă de încredere, 32% și respectiv 17%. Cum gestionează Republica Moldova subiectul autonomiei găgăuze? Lina Grâu După 23 de ani de la adoptarea, în 1994, a Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei(Gagauz-Yeri)”, între Chişinău și Comrat continuă să existe tensiuni. Autoritățile centrale sunt acuzate de politicienii regionali de faptul că nu respectă normele cu referire la autonomia găgăuză. Există mai multe competențe ale regiunii prevăzute de legislație pe care Comratul le consideră însușite în mod nejustificat de Chișinău – poliția, educația, CCA, vama. De-a lungul anilor, politicienii găgăuzi au solicitat extinderea categoriilor veniturilor bugetului autonomiei și crearea Agenției de Dezvoltare Regională Găgăuzia. Iar după ce Chişinăul a declarat integrarea europeană drept obiectiv strategic al Buletin lunar, Nr. 4(134), mai 2017 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: office@ape.md