Newsletter-ul este elaborat în baza emisiunii radiofonice din 16 iunie 2017, realizate de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung(FES). Emisiunea este difuzată de postul de Radio Moldova, partenerul media al proiectului. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE„Dialoguri de politică externă”. Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei. NEWSLETTER BULETIN LUNAR IUNIE 2017 NR.5(135) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Materialele sunt realizate de Lina Grâu – expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE. TEMELE EDIȚIEI: 1. Natalia Albu: Amenințările externe sunt alimentate de vulnerabilitatea din interiorul statului – de slaba guvernare. 2. Ion Tăbârță: Actorii politici din Republica Moldova exploatează amenințările de securitate pentru a obține dividende electorale și economice. 3. Lasha Tughushi, Georgia: Nu doar armata asigură securitatea statului, ci și democrația și combaterea corupției. Ultima perioadă a fost marcată de o serie de evenimente importante pentru Republica Moldova. Regimul liberalizat de vize acordat de UE Republicii Moldova în 2014 funcționează bine, cu o rată foarte scăzută de refuz, iar peste 850 mii de cetățeni moldoveni au călătorit deja fără viză în spațiul Schengen, se spune în raportul Comisiei Europene privind implementarea politicilor europene de vecinătate. Raportul mai subliniază că UE sprijină negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean cu scopul de a găsi soluții pașnice și durabile. Crearea zonelor de liber schimb cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina deschide noi oportunități comerciale și investiționale și un cadru de funcționare mai stabil pentru companiile din UE și cele din regiune. UE este partenerul comercial numărul unu pentru toți cei trei parteneri DCFTA. Ponderea UE în totalul comercial în 2016 s-a majorat la 55% pentru Republica Moldova, la 41% pentru Ucraina și la 30% pentru Georgia. Compania rusă„Inter RAO”, în proprietatea căreia se află Centrala electrică de la Cuciurgan din regiunea separatistă transnistreană, a recâștigat 70% din livrările de curent în Republica Moldova. Chişinăul a schimbat prevederile acordului din 31 martie, prin care compania ucraineană DTEK Holding urma să fie sigurul furnizor de energie. Preţul la care compania de stat Energocom va cumpăra energia de la Cuciurgan este de 45 de dolari pentru un megawatt, faţă de 50 cât oferea iniţial furnizorul ucrainean. Schimbarea contractului a avut loc fără un concurs public, iar Comunitatea Energetică Europeană a criticat lipsa de transparență a tranzacției. Într-o primă reacție, liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, i-a mulțumit vicepremierului rus Dmitri Rogozin pentru un presupus rol pe care l-ar fi avut în reluarea livrărilor de energie de la Cuciurgan pe piața moldoveană. Comisia interguvernamentală Republica Moldova- România pentru integrare europeană s-a reunit la Chișinău, după o pauză de doi ani. Potrivit IPN, între înțelegerile convenite cu acest prilej se află sprijinirea reformei poliției prin împărtășirea experienței și bunelor practici pentru dezvoltarea Centrului comun de instruire a organelor de aplicare a legii, dar și valorificarea platformelor de cooperare în domeniul justiției. Parlamentul a revotat proiectul legii pentru ratificarea Protocolului de amendare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar. Documentul a fost respins anterior de preşedintele Igor Dodon, pe motiv că acesta ar încălca statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Roman Boţan, preşedinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea națională, a menţionat că acest protocol constituie o oportunitate de consolidare a relaţiilor bilaterale moldo-române în domeniul apărării și a invocat decizia Curții Constituţionale care a stabilit că„statutul de neutralitate nu impune condiţii suplimentare care să limiteze politica externă a statului neutru”. După revotarea documentului de către Parlament, președintele Igor Dodon este obligat să-l promulge. Partidul Democrat a înregistrat în Legislativ proiectul de lege pentru combaterea propagandei ruse la TV. Potrivit liderului PD, Vlad Plahotniuc, proiectul nu va interzice emisiunile și posturile TV rusești, mai ales cele de divertisment, însă democrații recunosc că programele analitice și informative rusești vor suferi modificări, iar accentul se va pune pe știrile despre UE, SUA, Canada și NATO. Proiectul prevede sancțiuni financiare și chiar retragerea licenței de emisie pentru cei care nu se vor conforma. Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, consideră că inițiativa este una necesară, dar spune, într-un interviu pentru Europa Liberă, că nu are deloc încredere în sinceritatea Partidului Democrat și a liderului acestuia„care retransmite, de peste zece ani, cel mai toxic canal propagandistic din Federația Rusă, Pervîi Kanal .” Cel mai recent sondaj de opinie, realizat de Fondul Opiniei Publice la comanda Companiei Poliexpert, arată că 57% din respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să fie apropiată de Rusia, iar 43 la sută optează pentru apropierea de Occident şi Europa. Datele sondajului plasează Federaţia Rusă în topul ţărilor faţă de care moldovenii au atitudini pozitive. Urmează UE, România, Ucraina și SUA. Ideea aderării Moldovei la blocul NATO e sprijinită de 21% dintre respondenţi. Pentru unirea Moldovei cu România optează 23%. În ce măsură își poate garanta Republica Moldova securitatea? Buletin lunar, Nr. 5(135), iunie 2017 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: office@ape.md