Newsletter-ul este elaborat în baza emisiunii radiofonice din 23 septembrie 2017, realizate de Asociaţia pentru Politică Externă(APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung(FES). Emisiunea este difuzată de postul de Radio Moldova, partenerul media al proiectului. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE„Dialoguri de politică externă”. Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei. NEWSLETTER BULETIN LUNAR SEPTEMBRIE 2017 NR.7(137) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Materialele sunt realizate de Lina Grâu – expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE. TEMELE EDIȚIEI: 1. Mesaje europene pentru Republica Moldova. Concluziile formulate de șeful Delegației UE la Chişinău, Pirkka Tapiola , la final de mandat. 2. Dionis Cenușa : Guvernarea de la Chișinău care se declară pro-europeană contribuie direct la înrăutățirea dialogului cu Bruxellesul. 3. Ștefan Gligor : UE va evalua autoritățile de la Chişinău exclusiv în funcție de onorarea angajamentelor. 4. Corneliu Ciurea : Criza din relația cu UE poate fi ameliorată. Ultima perioadă a fost marcată de o serie de evenimente importante pentru Republica Moldova. Cererea R.Moldova privind„retragerea completă a trupelor străine” va fi discutată în octombrie la Adunarea Generală ONU, a informat Ministerul de Externe de la Chişinău. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a criticat inițiativa Chișinăului, afirmând că aceia care au sugerat Republicii Moldova ideea evacuării pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană pun la cale un război în regiune. Ministerul moldovean de Externe a negat că ar fi cerut retragerea pacificatorilor ruși, subliniind că solicitarea se referă la contingentul Grupului operativ de trupe ruse dislocat în stânga Nistrului fără acceptul Chişinăului. Președintele Igor Dodon a criticat demersul Guvernului, spunând că acesta este„praf în ochii curatorilor și păpușarilor occidentali” ai guvernării. Sovietul suprem de la Tiraspol a aprobat demersul liderului regiunii separatiste transnistrene Vadim Krasnoselski de a cere secretarului general ONU să acorde republicii nerecunoscute statut de observator la Națiunile Unite și să creeze un grup de lucru permanent pentru reglementarea transnistreană. Uniunea Europeană și-ar putea diferenția relațiile cu țările din Parteneriatul Estic în funcție de gradul de apropiere de UE și de reformele realizate. În cazul R.Moldova, Ucrainei și Georgiei, care au semnat Acorduri de asociere, Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European recomandă crearea unui așa-numit„Parteneriat Estic plus”, care să includă perspectiva aderării la spațiul vamal comunitar, spațiul Schengen și alte structuri europene. Se mai recomandă Consiliului și Comisiei Europene să consolideze societatea civilă în țările partenere, să sporească sprijinul financiar și să elimine tarifele de roaming între UE și statele membre ale Parteneriatului Estic. Documentul a fost elaborat în perspectiva summitului Parteneriatului Estic, care se va desfășura la sfârșitul lunii noiembrie la Bruxelles. Parlamentari din R. Moldova, Georgia și Ucraina au hotărât să ceară Parlamentului European măsuri de sprijinire a aspirațiilor lor europene. Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului moldovean, deputați din cele trei țări au semnat o declarație comună în care cer să li se ofere statelor lor o foaie de parcurs pentru aderarea la UE. Ministrul de Externe al Lituaniei, Linas Linkevicius, a criticat aspru într-o vizită la Chișinău greșelile guvernării moldovene, dar a semnalat că UE nu va abandona R. Moldova dacă aceasta e hotărâtă să meargă pe calea reformelor. Vorbind la o conferință de presă comună cu omologul său moldovean Andrei Galbur, șeful diplomației lituaniene a condamnat„tolerarea sau facilitarea” de guvernanții moldoveni a furtului miliardului și a spus că ei vor fi judecați de acum înainte la Bruxelles„după fapte, nu după slogane”. Linkevicius, unul din puținii oficiali de rang înalt din țările UE venit la Chișinău în ultima vreme, a mai spus însă că R. Moldova va primi în continuare asistență de la Bruxelles pentru aplicarea reformelor, dacă va da dovadă de seriozitate. Mesaje europene pentru Republica Moldova de Lina Grâu Șeful Delegației Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, și-a încheiat mandatul, iar la final a organizat o întâlnire cu jurnaliștii în cadrul căreia a formulat câteva concluzii. Vorbind despre realizările Republicii Moldova în ultimii patru ani, în care a avut și o perioadă în care a fost numită„povestea de succes a Parteneriatului Estic”, Pirkka Tapiola a menționat liberalizarea regimului de vize care a permis cetățenilor moldoveni să călătorească în țările europene, semnarea Acordului de Asociere și crearea Zonei de comerț liber care a dus la creșterea exporturilor către UE. Relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a devenit mult mai profundă în această perioadă, a afirmat șeful Delegației UE. Din perspectivă istorică, spune Tapiola, a fost o perioadă foarte dificilă pentru Republica Moldova în încercarea ei de a se apropia mai mult de UE, dar mișcându-se poate nu suficient de repede în domeniile bunei guvernări și supremației legii, a spus diplomatul. Referindu-se la regretele pe care le are după cei patru ani de mandat în Republica Moldova, Pirkka Tapiola a spus că a sperat că reformele vor avansa mai rapid și că nimeni nu se aștepta ca în domeniul bancar să aibă loc un furt de o Buletin lunar, Nr. 7(137), septembrie 2017 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: office@ape.md