Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR APRILIE 2018 NR.2(144) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Sorina Ștefârță, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Editorial de Vlad Lupan: „Tactica temporară a conflictului transnistrean” 2. Dumitru Mînzarari: „Acest format este un compromis, făcut pe când eram singuri în fața Rusiei” 3. Opinia partidelor: „Pentru o soluție pașnică, în cadrul Republicii Moldova” Importante, pe scurt Statele Unite ale Americii susțin reformele implementate de Republica Moldova și încurajează autoritățile să continue cursul de modernizare a țării. Declarațiile au fost făcute de demnitarii americani cu care spicherul Andrian Candu s-a întâlnit în cadrul vizitei de lucru întreprinse recent la Washington. Oficialul moldovean a primit asigurări că SUA vor acorda în continuare sprijin pentru apropierea țării noastre de UE și de SUA. La fel, Grupul de prietenie din Camera Reprezentanților a Congresului SUA a dat asigurări că Rezoluția Congresului SUA care susține asocierea Republicii Moldova la UE și, totodată, îi cere Rusiei să-și retragă trupele și munițiile din regiunea transnistreană, are deja suport pentru a fi votată. Reducerea corupției, investigarea fraudei bancare, reformarea justiției și asigurarea unor media independente rămân restanțele Republicii Moldova în realizarea Acordului de Asociere cu UE. Este concluzia vizitei de evaluare a reformelor, efectuată recent la Chișinău și Kiev de către Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Deputații europeni au accentuat că UE va fi în continuare alături de Republica Moldova, pentru a-i oferi sprijin. La fel, ei au pledat pentru intensificarea comerțului, pentru conexiuni de transport mai bune și interconexiuni energetice cu UE, cu scopul de a susține dezvoltarea socio­economică a țării. Printre problemele discutate s-a numărat și noua lege electorală. „Cele mai serioase riscuri în materie de securitate în regiune sunt generate de conflictele înghețate și de prezența militară străină”, a declarat prim­ministrul Pavel Filip în cadrul celei de-a 11-ea ediții a Forumului pentru securitate de la Kiev. Premierul a reiterat că Republica Moldova pledează pentru retragerea necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul său și pentru transformarea actualelor forțe de menținere a păcii de pe Nistru într-o misiune civilă multinațională cu mandat internațional. Prioritară rămâne elaborarea și adoptarea unui statut juridic special pentru Transnistria, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a țării. Republica Moldova și România sunt țintele preferate pentru televiziunile rusești- locul zece, respectiv trei în topul statelor europene cu acoperire negativă de televiziunile ruse, arată un studiu realizat de Ukraine Crisis Media Center. Potrivit autorilor, care au monitorizat principalele posturi TV din Rusia între 1 iulie 2014- 31 decembrie 2017(după anexarea Crimeii și declanșarea războiului din estul Ucrainei), majoritatea statelor europene sunt descrise de televiziunile rusești ca o întruchipare a răului absolut, excepție făcând doar Elveția, Muntenegru și Belarus. Numărul știrilor negative a crescut cu 87% din iulie 2014 până în decembrie 2017. Principalele teme negative utilizate de televiziunile ruse sunt: ororile vieții cotidiene din Vest, decăderea Europei, terorismul, protestele, criza refugiaților, sancțiunile la adresa Rusiei. Datele cercetării arată că România este deseori menționată în subiecte despre Republica Moldova. Transnistria-2018: ne mișcăm sau ne... iluzionăm? Sorina Ștefârță Primăvara politică din acest an a fost și mai este marcată în Republica Moldova de subiectul transnistrean. A început cu Franco Frattini, reprezentantul special al Președinției italiene a OSCE, ale cărui declarații despre (im)posibilitatea retragerii trupelor rusești din regiunea transnistreană au stârnit critici dure din partea experților societății civile și nu numai. Apoi dl Frattini a fost la Chișinău, a ținut(se zice) cont de critici și- cel puțin oficial ­și-a schimbat poziția. Drept care, după întrevederea cu înaltul funcționar OSCE, Premierul Pavel Filip a vorbit deja despre un „mesaj comun optimist din ambele părți” și posibila convocare a formatului 5+2 în luna mai. La mai puțin de o lună, Chișinăul și Tiraspolul au semnat decizia protocolară privind plăcuțele de înmatriculare neutre, care le oferă cetățenilor din stânga Nistrului libertatea de a călători peste hotare cu mașinile proprii- o decizie salutată de UE, dar care pe plan intern mulți o consideră o mare cedare. Iar la ultima ședință de Guvern din aprilie a fost aprobat Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2018. Așadar, oficial ne merge bine. Neoficial... s-ar putea să ne lăsăm ademeniți de iluzia mișcării, iar de facto să stăm în loc ori, și mai mult, să regresăm. Despre acest „unde de aflăm” în dosarul transnistrean vă invităm să citiți în continuare. Buletin lunar, Nr. 2(144), aprilie 2018 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: office@ape.md