Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR APRILIE 2019 NR.4(158) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Sorina Ștefârță, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Tatiana Molcean, Secretară de Stat în MAEIE: „Scopul nostru este să nu admitem un vid juridic în cooperarea ulterioară cu Londra” 2. Editorial de Victoria Bucătaru, directoare executivă APE: „Brexit: un termen, un fenomen, un proces, o lecție...” 3. Iulian Fruntașu, analist politic, fost Ambasador al Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: „Brexit-ul a fost și o metodă de a protesta- și nu doar în plan ideologic” 4. Opinia expertului. Mihai Mogâldea: „Miza Brexit-ului pentru Republica Moldova: de ce ar trebui să urmărim cu atenție procesul de ieșire al Marii Britanii din UE”? Importante, pe scurt Viceprim-ministrul pentru Integrare europeană al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a participat la Conferința interparlamentară privind viitorul Uniunii Europene, care s-a desfășurat la București în cadrul Președinției rotative a României la Consiliul UE. În discursul rostit, vicepremierul moldovean a vorbit despre beneficiile pe care Republica Moldova le-a obținut în urma apropierii de UE și a semnării Acordului de Asociere. El a accentuat, în mod special, liberalizarea regimului de vize, în aprilie 2014 și comerțul liber cu spațiul comunitar. Astfel, până în prezent, de regimul liberalizat de vize au beneficiat peste 1,5 milioane de cetățeni moldoveni, iar comerțul cu țările UE a crescut de la 50 la 70%. Totodată, Iurie Leancă s-a pronunțat pentru o strategie mai coerentă a UE față de Republica Moldova, dar și de celelalte țări ale Parteneriatului Estic. Derularea și perspectiva proiectelor comune au constituit subiectul-cheie al discuțiilor purtate recent de către Premierul Pavel Filip și ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Astfel, printre proiectele bilaterale de interes major au fost evidențiate construcția Gazoductului Ungheni-Chișinău, interconexiunea rețelelor electrice, dezvoltarea infrastructuri și eliminarea tarifelor la roaming dintre cele două state. În context, Pavel Filip a spus că realizarea proiectelor agreate de Guvernele de la Chișinău și București, și care au fost incluse în Foaia de Parcurs, va dinamiza și mai mult dialogul bilateral. La rândul său, ES Daniel Ioniță a declarat că România va susține în continuare drumul european al Republicii Moldova și că țara noastră rămâne un partener strategic și un prieten de nădejde. Tot în aprilie Pavel Filip s-a întâlnit cu o delegație a Congresului SUA, care a vizitat Republica Moldova. Potrivit Premierului, Chișinăul acordă o atenție deosebită relațiilor bilaterale și bunei cooperări cu SUA. El a evidențiat sprijinul SUA în reglementarea conflictului transnistrean și a accentuat importanța consolidării securității țării în general, dar și a securității ei energetice, suportul SUA fiind unul valoros în acest sens. În context, Pavel Filip a menționat că anul acesta marcăm cea de-a 20-a aniversare a Parteneriatului Bilateral Republica Moldova-Carolina de Nord, care este un exemplu de cooperare benefică de-a lungul deja a două decenii. În prezent, cu sprijinul acestui stat american, în țara noastră sunt realizate mai multe proiecte în domeniile apărării, social și educațional. Evoluțiile privind realizarea celor 20 de Obiective pentru 2020 și lansarea reflecțiilor privind viitorul Parteneriatului Estic(PaE) în contextul celei de-a zecea aniversări a acestuia au fost principalele subiecte abordate la recenta Reuniune a înalților funcționari ai Parteneriatului Estic. Daniela Morari, Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a trecut în revistă progresele înregistrate de țara noastră pe cele patru dimensiuni tematice ale PaE și a reiterat interesul Chișinăului în consolidarea cooperării cu UE pe dimensiunea rezilienței și a securității, cu accent pe gestionarea crizelor și combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării. Legat de domeniul economic, ea a menționat importanța continuării dialogului în formatul celor trei state asociate la UE privind implementarea Zonei de Liber Schimb, cu o extindere treptată a acesteia asupra unor sectoare precum transportul, energia și economia digitală. Brexit-ul care„nu ne privește”, dar care ne atinge Sorina Ștefârță La 10 aprilie, la Bruxelles, Premierul britanic Theresa May cădea de acord cu propunerea celor 27 de state membre ale UE, care se pronunțau pentru o nouă amânare a Brexit-ului, până la data de 31 octombrie a.c. „Regatul Unit are la dispoziție încă șase luni ca să găsească cea mai bună soluție posibilă”, anunța tot atunci într-o postare pe Twitter președintele Consiliului European, Donald Tusk. „Până la sfârșitul acestei perioade, Marea Britanie va avea, de asemenea, posibilitatea... să anuleze Brexit cu totul”, a adăugat Tusk, citat de Le Monde . Extinderea marelui divorț european, într-adevăr, ar putea fi benefică pentru toți- și când spun asta mă refer nu doar la„toți” britanicii anti-Brexit, care mai speră să obțină un al doilea referendum; nici la „toți” britanicii pro-Brexit, chiar dacă Parlamentul de la Londra a respins de câteva ori Acordul pe Brexit, negociat cu mult chin de către Theresa May cu Bruxellesul...„Toți” Buletin lunar, Nr. 4(158), aprilie 2019 64, Sciusev str. MD-2012, Chisinau, Republic of Moldova, Tel-Fax:+373 22 21 09 86 Website: www.ape.md E-mail: office@ape.md