Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR MAI 2021 NR.5(183) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europa din Kiev, Ucraina: „Sporirea prezenței ruse în Marea Neagră este garantată în următorii ani” 2. Editorial de Natalia Stercul, expert al Asociației pentru Politică Externă a Moldovei(APE): „Situația explozivă din estul Ucrainei și consecințele ei pentru securitatea regională” 3. Iulian Fota, director general al Institutului Diplomatic Român(IDR) de la București: „Trupele Rusiei din regiunea transnistreană au relevanță doar pentru Republica Moldova” 4. Laura Zghibarța, asistentă de proiect și cercetător junior al Asociației pentru Politica Externă(APE): „Cazul Ucrainei și definirea unei politici externe, interne sau de apărare și securitate pentru Republica Moldova” Știri pe scurt: Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko, a declarat într-un interviu oferit pe 6 mai postului Radio Chișinău că pentru Republica Moldova este foarte important ca noul Parlament să susțină în mod credibil un guvern care va putea să realizeze reforme importante, pentru ca viața oamenilor să fie mai bună.„Este foarte important ca noul parlament să susțină în mod credibil un guvern care va putea să realizeze aceste reforme importante, pentru ca viața oamenilor să fie mai bună. Acest lucru este în linie cu relațiile noastre bazate pe Acordul de Asociere, sperăm că vom vedea implementarea Acordului de Asociere în viitor, în parteneriat cu instituțiile din Republica Moldova, cu un nou guvern, cu un nou parlament, așa cum își doresc cetățenii Republicii Moldova”, a declarat diplomatul european. Michalko a adăugat că este foarte necesar ca alegerile parlamentare de pe 11 iulie să fie unele libere și corecte, transparente și credibile și să aducă rezultate în conformitate cu voința cetățenilor. Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a efectuat pe 19-20 mai o vizită oficială la Berlin. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției, vizita a avut loc la invitația președintelui Republicii Federale Germania, Frank-Walter Steinmeier,„având ca scop să dea un nou impuls relațiilor bilaterale dintre cele două state”. În prima zi a vizitei, Maia Sandu a avut întrevederi cu președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier și în după-amiaza aceleiași zile, președinta Sandu a avut discuție online cu cancelarul german, Angela Merkel. De asemenea, în cadrul vizitei oficiale la Berlin, Maia Sandu a participat la discuții pe teme ce privesc Republica Moldova în Comisia parlamentară pentru Afaceri Externe și în Comisia pentru Afaceri Europene și a avut întrevederi cu deputați din fracțiunile CDU/CSU, SPD, Partidul Verde din Bundestag. Sandu a pus în discuție mai multe subiecte, cum ar fi: modul în care pot fi îmbunătățite relațiile bilaterale dintre Germania și Republica Moldova, situația politică și de securitate din țară și din regiune, susținerea de care Moldova are nevoie pentru atenuarea consecințelor pandemiei, cooperare economică mai puternică, îmbunătățirea condițiilor pentru diaspora moldovenească din Germania. Liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova(PSRM), Igor Dodon, și liderul Partidului Comunist din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, au semnat, pe 12 mai, documentul oficial de creare a Blocului Electoral al PSRM și PCRM în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie. Igor Dodon a lansat și primele elemente ideologice ale noului bloc, mizând pe un discurs împotriva Occidentului.„Factorii străini, cu ajutorul instrumentelor lor politice de la Chișinău, vor să impună cetățenilor un set de pseudo-valori, anti-familie, anti-creștine, improprii națiunii noastre. De asemenea, se urmărește lichidarea identității moldovenești, inclusiv prin interzicerea limbii moldovenești. Se urmărește transformarea țării noastre într-o colonie, care să devină o sursă de forță de muncă ieftină, pământ ieftin vândut străinilor etc” a scris Dodon pe pagina sa de Facebook. Republica Moldova pe linia pericolelor de securitate Moscova-Kiev Mădălin Necșuțu Contextul regional tulbure din regiune cauzat de tensiunile politico-militare dintre Moscova și Kiev ar trebui să pună cumva în gardă autoritățile de la Chișinău. Deși nu se află direct pe linia potențialelor pericole militare dintre Ucraina și Rusia, Republica Moldova va trebui să Trupe ruse de pacificare în timpul misiunii monitorizeze atent mișcările de trupe din regiunea separatistă transnistreană, ghidându-se evident după vorba că„paza bună trece primejdia rea”. În ciuda unei relative destinderi la suprafață, presiunea asupra autorităților de la Kiev din partea Moscovei rămâne constantă. Doar circa 20% din trupele masate de ruși luna trecută la granițele Ucraina au fost retrase, astfel că Ucraina încă stă cu sabia lui Damocles deasupra capului. Disputele interne ale președintelui Volodimir Zelensky pe interiorul Ucrainei cu elementele politice rusești și oligarhi din spatele lor sunt surse adiționale de tensiune. Buletin lunar, Nr.5(183), Mai 2021 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: fes-moldova.org. E-mail:fes@fes-moldova.org