Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR IUNIE 2021 NR.6(184) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Mădălin Necșuțu, jurnalist Balkan Insight: „Politica externă în viziunea principalilor concurenți electorali” 2. Editorial de Victor Chirilă, Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă: „Dați țării o politică internă bună, și veți avea o politică externă pe măsură” Știri pe scurt: Directorul general-adjunct pentru Politica de vecinătate și negocierile de extindere, Katarína Mathernová și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, au explicat pe 4 iunie, într-o conferință comună de presă, în ce condiții vor ajunge cele 600 de milioane de euro promise recent de Comisia Europeană pentru redresarea economică a Republicii Moldova. Mai precis, oficialul european a spus că alocarea banilor de la Bruxelles depinde de continuarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterea corupției și progresul în investigarea furtului miliardului de dolari operat în 2014 și neelucidat nici până astăzi. Cei doi oficiali au explicat și domeniile în care vor fi investiți acești bani. Astfel, cea mai mare sumă va fi folosită pentru dezvoltarea infrastructurii, interconectarea energetică cu spațiul european via România și în proiecte de mediu ce vizează conservarea Nistrului. Acestea vor totaliza 230 de milioane de euro. Alte 220 de milioane de euro ar urma să fie investite în gestionarea finanțelor publice, iar 100 de milioane de euro vor fi destinați dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și a comunităților locale. Nu în cele din urmă, câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educației și reforma justiției. Membrii Organizației teritoriale Ialoveni a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au anunțat pe 12 iunie că părăsesc formațiunea. Într-un mesaj, publicat pe o rețea de socializare aceștia invocă decizia liderilor PSRM de a coaliza cu comuniștii pentru a participa în cadrul unui bloc electoral comun la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, dar și își exprimă dezacordul cu ultimele deciziile luate de socialiști, care în opinia lor au avut”un singur scop, de a destruge economia tarii și dea crea noi scheme criminale”.„Coaliția cu partidul oligarhului Șor, crearea blocului electoral cu cel care ne umilea prin declarații aberante și jignitoare. Nu suntem de acord cu acțiunile diversioniste din partea guvernului Chicu susținut de majoritatea PSRM – ȘOR. O buna parte de legi votate au venit cu un singur scop, de a destruge economia tarii și de a crea noi scheme criminale...La acest moment PSRM a devenit un partid antisocial, oportunist cu o conducere cleptomană”, își motivează autorii gestul de părăsire a PSRM. Autoritățile de la Chișinău au anunțat deschiderea a trei secții de votare în regiunea separatistă transnistreană, fără a avea un control efectiv asupra acestor secții de votare. Din cele 44 de secții destinate cetățenilor moldoveni din Transnistria, două secții vor fi deschide în municipiul Bender și una în comuna Corjova. Chișinăul a trimis două scrisori- una semnată de vicepremierul pentru Reintegrare, Olga Cebotari, și adresată pretinsului ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Altă scrisoare semnată de Ion Solonenco, conducătorul delegației Chișinăului în Comisia Unificată de Control și de alți patru membri ai Comisiei, către reprezentanții Tiraspolului, Moscovei, Kievului și OSCE, pentru asigurarea unui cadru adecvat și legal al votării în cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie. SIS a avertizat anterior că nu poate fi asigurat cadrul legal în aceste secții de peste Nistru. Viziuni de politică externă: actori, șanse și programe electorale pentru alegerile parlamentare anticipate Cursa pentru cele 101 de fotolii parlamentare, ce se va desfășura pe 11 iulie, se anunță mai degrabă o ecuație complicată. Există o serie de actori politici consacrați deja, dar și o serie de partide noi care ar putea face parte din viitoarea configurație legislativă. În prezent, sondajele oferă mai degrabă un peisaj ambiguu, în care mai multe scenarii pot și luate în calcul. Certe sunt două opțiuni ca și până acum – una statalistă și prorusă și cealaltă pro-europeană. Cine vor fi actorii care se vor ralia celor două curente rămâne de văzut. Conform sondajelor, în jur de 6-7 formațiuni sau blocuri politice sunt creditate cu șanse Sursa: Chicago News reale de a trece pragul electoral de 5% pentru partidele soliste sau de 7% pentru blocurile formate din două partide. În timp ce Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor(BeCS) marșează din nou pe mesaje geopolitice și vor uzita mitul sovietic al„cetății asediate”, Partidul Acțiune și Solidaritate(PAS) Buletin lunar, Nr.6(184), Iunie 2021 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: fes-moldova.org. E-mail:fes@fes-moldova.org