Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR AUGUST 2021 NR.8(186) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Vasile Șoimaru, deputat PAS și semnatar al Declarației de Independență: Noi credeam că scăpăm de puterea sovietică, dar nu am scăpat nici pentru o clipă, deoarece„Imperiul” era în noi 2. Editorial de Victor Chirilă, director executiv al Asociației pentru Politică Externă(APE): Declarația de Independență: un Testament pentru un viitor mai bun 3. Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova(CIJM): Credeam atunci că Moldova se va dezvolta foarte repede și va merge în același ritm cu țările baltice 4. Iulian Ciocan, scriitor și jurnalist la Europa Liberă: Nu a trebuit să caut prea mult timp niște motive pentru romanele mele. Ele erau la îndemână, erau în jurul meu Știri pe scurt: Președintele Maia Sandu, a afirmat, luni, pe 23 august, în cadrul unui discurs ținut la Kiev cu ocazia lansării„Platformei Crimeea”, că Republica Moldova va sprijini integritatea teritorială a Ucrainei.„Moldova a fost și va continua să fie partenerul dumneavoastră de încredere. Susținem Rezoluția 68/262 „Integritatea teritorială a Ucrainei” a Adunării Generale a Națiunilor Unite, precum și rezoluțiile sale ulterioare Republica Moldova este un stat devotat păcii și soluțiilor pașnice, diplomatice. Ca țară, am depins întotdeauna de ordinea regională de securitate bazată pe reguli. De ceva timp, această ordine este în pericol. Subminarea regulilor înscrise în Carta ONU, Declarația universală a drepturilor omului, Actul final de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o nouă Europă și alte documente fundamentale ale dreptului internațional este o amenințare la adresa securității tuturor. Ordinea internațională bazată pe reguli, nu utilizarea brută a forței, este singura bază pe care poate fi construită o regiune pașnică și prosperă, în interesul tuturor”, a declarat Maia Sandu. „Platforma Crimeea” este o inițiativă a Kievului menită să atragă atenția comunității internaționale și în același timp să ceară sprijin internațional pentru recuperarea acestui teritoriu anexat ilegal de Rusia în 2013. Președintele Maia Sandu a marcat, pe 23 august, Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare, instituită în august 2019 de Guvernul pe care ea îl conducea atunci. „Țara noastră s-a alăturat, astfel, deciziei Parlamentului European din 2008, care a declarat data de 23 august ­când, în 1939, Uniunea Sovietică și Germania nazistă au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov- drept Ziua europeană a comemorării victimelor fascismului și comunismului”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. De asemenea, șefa statului a vorbit și despre victimele deportărilor staliniste și cele ale lagărelor de concentrare naziste, despre cei care au suferit de pe urma represiunilor politice, au murit în timpul foametei organizate ori au fost exterminați pe motive religioase și de rasă. „Zeci de milioane de oameni lipsiți de libertate, torturați și uciși doar pentru că s-au pomenit ostaticii unor ideologii pentru care viața umană nu avea nicio valoare”, a completat ea. Circa 65% din cetățenii Republicii Moldova consideră că orientarea actuală a Republicii Moldova este una spre UE, potrivit unui sondaj de opinie realizat de CBS- Research la comanda Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova. Rusia a fost menționată de 9% din respondenți și România de aproape 5%. De asemenea, Federația Rusă este cea mai mare amenințare la adresa securității naționale, relevă sondajul care a măsurat și percepția populației privind sistemul de securitate și apărare al Republicii Moldova. În top mai intră: grupările teroriste, NATO și Statele Unite ale Americii. În caz de probleme de securitate, respondenții au opinia că autorul ar putea veni din partea României, Rusiei și UE. Sondajul este parte a unui proiect mai larg realizat de Centrul de Informare și Documentare privind NATO în Moldova. Republica Moldova în zodia șanselor de a depăși tranziția interminabilă a ultimilor 30 de ani La 30 de ani de la declararea independenței, Republica Moldova încă se mai luptă cu o interminabilă perioadă a tranziției. De la conducători care nu s-au ridicat la statura de oameni de stat, la lideri rapace și oameni de afaceri care au intrat în politică pentru a-și proteja interesele pecuniare, Republica Moldova le-a văzut pe toate pe parcursul ultimilor 30 de ani. Dacă în prima decadă de existență a Republicii Moldova, ca subiect de drept internațional după declararea independenței de URSS, putem vorbi mai mult sau mai puțin de diletantism politic și lipsă de viziune, în cea de-a două decadă dominată de comuniștii lui Vladimir Voronin se poate afirma că a fost perioada punerii bazelor statului cleptocratic. Unul dominat de un președinte cu valențe dictatoriale în conducerea internă și șovăielnice în materie de politică externă. Baletul politic executat stângaci pe poante între Est și Vest a lăsat mai degrabă Moldova într-o zonă gri a incertitudinilor politice. Condus după principiul inventat chiar de fostul președinte comunist Vladimri Voronin al„vițelului blând” cu două mame, Chișinăul a eșuat în a-și croi un drum ferm pe termen mediu. Revoluția de la 7 aprilie a consemnat doar o repoziționare a forțelor interne și o falsă impresie de reorientare externă. Compromisurile de alcătuire a celor trei rânduri de Alianță pentru Integrare Europeană(AIE) au scos la iveală doar lupte Buletin lunar, Nr.8(186), August 2021 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: fes-moldova.org. E-mail:fes@fes-moldova.org