Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR SEPTEMBRIE 2021 NR.9(187) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Mihai Isac, expert politic și jurnalist„Karadeniz Press”: „Clivajul politico-electoral Moscova-Tiraspol, foaie de parcurs pentru Donbass” 2. Editorial de Mădălin Necșuțu, jurnalist„Balkan Insight” și„Euronews”: „Transnistria, un ghem de probleme nerezolvate” 3. Igor Munteanu, fost diplomat și analist politic: „Rusia trebuie stimulată să înțeleagă iminența deciziei sale de retragere din Transnistria și de creștere a costurilor pe plan internațional și bilateral” 4. Angela Grămadă, directoare Experts for Security and Global Affairs Association(ESGA): „Formatul 5+2 – de ce resuscitarea sa va fi foarte dificilă?” Știri pe scurt: Președintele Maia Sandu a anunțat că cetățenii Republicii Moldova vor putea, din 2022, să se angajeze oficial în Germania la munci sezoniere. Cele mai multe slujbe de acest fel sunt în agricultură. Anunțul a fost făcut de Maia Sandu într-o conferință de presă alături de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care se află în Republica Moldova pentru o vizită de două zile în perioada 29-30 septembrie. Germania are un deficit de muncitori sezonieri estimat în 2020 la circa 300.000 de lucrători în domeniul agriculturii, în special la cules de fructe și legume, iar fermierii din Germania caută astfel de lucrători sezonieri. Mulți dintre lucrătorii sezonieri în Germania provin în prezent din România și Polonia. Germania are o mulțime de lucrători sezonieri din țările UE și este nevoie și de lucrători din țări terțe. Premierul Natalia Gavriliță a efectuat între 27-28 septembrie prima sa vizită la Bruxelles, acolo unde a discutat cu oficialii europeni despre planurile de reformă pe care le are și le implementează, dar și despre decizia de debursare a celei de-a doua tranșe a asistenței OMNIBUS din partea UE către Republica Moldova. E vorba de suma de 50 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, bani care vor ajunge la Chișinău la începutul lunii octombrie. Natalia Gavrilița a discutat la Bruxelles despre reforma justiției și anticorupție, inclusiv investigarea fraudei bancare de un miliard de dolari, gestionarea pandemiei COVID-19 și pachetul de suport economic și social necesar pentru relansarea creșterii economice.„UE este deschisa să sprijine în continuare Republica Moldova și agenda de reforme ambițioase pe care și-o propune. Moldova este un partener important și prioritar pentru noi”, a declarat la rândul său președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul întrevederi celor doi. Președintele Maia Sandu a declarat, pe 29 septembrie, în cadrul Forumului bilateral Republica Moldova – Germania că Republica Moldova își dorește să atragă în țară cât mai mulți investitori străini și că își dorește ca statul să fie partenerul oamenilor de afaceri.„Statul Republica Moldova dorește să fie partenerul oamenilor de afaceri, nu gardianul acestora”, a declarat șefa statului. Potrivit șefei statului, Moldova oferă mai multe oportunități pentru mediul de afaceri și acum este ocazia de a le valorifica în comun. La rândul său, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a constatat că a găsit în Moldova o comunitate germană de afaceri consacrată. El a declarat că are acceptul Guvernului federal pentru resurse de cooperare pentru dezvoltare de aproximativ zece milioane de euro, prin care Germania vrea să ofere un impuls reformelor inițiate de Maia Sandu. Germania rămâne a fi unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova, situându-se pe locul trei după volumul schimburilor comerciale, depășind în prima jumătate a anului suma de 341 de milioane de dolari. În Moldova activează peste 400 de agenți economici cu capital german. Transnistria la răscruce: prezent și previziuni de viitor Transnistria a revenit din nou în ultimele luni în atenția publică, după o serie de eveniment care s-a produs recent și au legătură cu mica regiune secesionistă de peste Nistru. În primul rând este vorba de interdicția impusă de Ucraina mașinilor cu numere transnistrene să mai circule pe teritoriul ei de la 1 septembrie. Apoi succesul echipei de fotbal Sheriff Tiraspol care nu face un secret din susținerea regimului separatist de la Tiraspol și a independenți regiunii în mai multe anunțuri plasate pe site-ul clubului. Și nu în ultimul rând, organizarea de către Rusia a unui număr record de secții de votare, mai precis 27, în regiunea transnistreană pentru alegerile recente din Duma de Stat de la Moscova, în ciuda protestelor, este adevărat slab formulată de către diplomația de la Chișinău. Dacă interdicția de circulație în Ucraina și alegerile pentru Duma de Stat par lucruri în ton cu realitățile politice din regiune, atunci succesul imagologic al Tiraspolului prin fotbal este o premieră. Una care vine să umple conturile holding-ului Sheriff, un trust monopolist care a monopolizat mediul de afaceri din regiune. Aceasta este condus de două persoanje controversate – Viktor Gușan și Ylia Kazmalîi – Buletin lunar, Nr.9(187), Septembrie 2021 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: fes-moldova.org. E-mail:fes@fes-moldova.org