Asociația pentru Politică Externă, împreună cu Friedrich-Ebert-Stiftung, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR DECEMBRIE 2021 NR.12(190) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Iulian Groza, director IPRE: „Statul de drept în Republica Moldova este într-o situație extraordinară” 2. Angela Grămadă, directoare ESGA România: „Retrospectiva anului 2021: România și Ucraina – cât de mult am înaintat în transformarea parteneriatelor?” 3. Alexei Tulbure, director Institutul de Istorie Orală: „Este important acum să nu aibă loc abateri de la declarațiile și promisiunile făcute cetățenilor. Cuvintele trebuie confirmate prin fapte” 4. Ludmila Nofit, directoare executivă a APE „Schimbarea la față a Republicii Moldova” Știri pe scurt: Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliță, a discutat, pe 9 decembrie, la București, cu omologul său Nicolae Ciucă despre dezvoltarea relației bilaterale în zona proiectelor de infrastructură, reducerea tarifelor de roaming și semnarea unui nou contract de asistență financiară din partea României în valoare de 100 de milioane de euro. „Avem șansa istorică să transformăm comunitatea de limbă într-o comunitate a marilor proiecte în beneficiul oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin construirea la propriu și la figurat de noi poduri, fie că vorbim de interconexiunea în sfera energetică, fie că discutăm de racordarea infrastructurii de transport din Republica Moldova la rețelele europene, fie că punem bazele facilitării telecomunicațiilor”, a precizat Natalia Gavriliță. Ea a adus mulțumiri României pentru ajutorul dat în timpul pandemiei de COVID-19 cu vaccinuri și echipamente medicale, dar și în timpul crizei gazelor din luna octombrie, atunci când Moscova a șantajat din nou energetic Republica Moldova. Ministrul afacerilor externe și integrării europene Nicu Popescu, împreună cu Olivér Várhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere, în prezența președintelui Maia Sandu și a președintelui Comisiei Europene Ursula Von Der Leyen, au semnat pe 15 decembrie Acordul de finanțare„Contractul de consolidare a statului și rezilienței pentru Republica Moldova” în valoare de 60 de milioane de euro. Evenimentul s-a produs în marja summitului Parteneriatul Estic ce s-a desfășurat pe 14-15 decembrie la Bruxelles. Sprijinul financiar va fi oferit sub formă de asistență nerambursabilă. Acordul prevede acordarea unui grant în valoare de 60 milioane euro pentru gestionarea crizei din sectorul energetic.„Ajutorul oferit de către Uniunea Europeană demonstrează că avem prieteni adevărați și o credibilitate internațională acordată Guvernului nostru care aduce beneficii concrete pentru cetățenii țării”, a spus Nicu Popescu. Actualul lider separatist Vadim Krasnoselski de la Tiraspol a câștigat, pe 12 decembrie, cu un scor de 79,4% așa-numitele alegeri prezidențiale ce s-au desfășurat la Tiraspol, în fața unui obscur funcționar din raionul Grigoriopol, la bază fermier, Serghei Pînzar. Krasnoselski a obținut 113.620 de voturi, în timp ce contracandidatul său Serghei Pînzar a fost votat de 16.914 de cetățeni din stânga Nistrului, potrivit datelor oficiale. Vadim Krasnoselski, în vârstă de 51 de ani, este un general de miliție rus foarte apropiat de holding-ul Sheriff, deținut de oligarhul local Viktor Gușan. Anterior votării de duminică, Comisia Electorală Centrală de la Tiraspol i-a eliminat rând pe rând pe concurenții lui Krasnoselky din diferite motive. Autoritățile separatiste au schimbat chiar și Codul Electoral înainte de alegeri pentru a nu mai exista niciun prag electoral de prezență și au introdus și posilitatea de a vota„împotriva” unuia dintre candidați. Republica Moldova în 2021: o retrospectivă a schimbării politice Liderii europeni alături de șefii statelor din Parteneriatul Estic la summitul PaE din 15 decembrie 2021 Anul 2021 a fost marcat pentru Republica Moldova de o serie de oportunități, crize, provocări și teste într-un context cu care nu s-a mai întâlnit pâncă acum. Pentru prima oară în ultimii 30 de ani, puterea la Chișinău a fost preluată în totalitate de către forțele pro-europene. Primele mișcări ale președintei pro-europene Maia Sandu a fost să dezghețe și să reînoade legăturile cu vecinii și Occidentul. Ea a racordat din nou Republica Moldova atât la valorile europene și democratice, cât și la robinetul cu fonduri pentru dezvoltare sistat anterior de guvernările Democraților și apoi a Socialiștilor. Maia Sandu a efectuat pe rând întâlniri cu omologii săi de la Bucureși și Kiev, după care a mers la Bruxelles și în cele mai importante capitalele ale Europei precum Berlin sau Paris. Totul a decurs într-o atmoferă maximă de deschidere pentru președintele reformist. Câștigarea puterii după alegerile din 11 iulie de către Partidul Acțiune și Solidaritate(PAS) a fost din nou o reconfirmare a muncii de apropiere de Vest a Maiei Sandu. Ea Buletin lunar, Nr.12(190), Decembrie 2021 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: fes-moldova.org. E-mail:fes@fes-moldova.org