Friedrich-Ebert-Stiftung, împreună cu Asociația pentru Politică Externă, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR IUNIE 2022 NR.6(196) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Daniela Morari, ambasadoarea Republicii Moldova la UE: Nu știu dacă ar fi fost cineva în UE care ar fi putut spune că în trei luni Republica Moldova va obține statutul de țară candidată. 2. Editorial de Alexei Tulbure, director al Institutului de Istorie Orală: „Ieșirea din spațiul ex-sovietic a Republicii Moldova și intrarea în cursa pentru aderarea la UE” 3. Eugen Tomac, europarlamentar: „Standardele europene înseamnă transparență, justiție, stat de drept și predictibilitate financiară” 4. Opinia expertului, Angela Grămada, directoare ESGA București: „Decizia Consiliul European: De la simbolisme la responsabilitate” Știri pe scurt: Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat în cadrul unui interviu pentru Deutsche Welle din 30 iunie, că Executivul este pregătit și în cazul unor scenarii energetice negative în care Rusia ar putea decupla Republica Moldova de la livrările de gaze.„Deja avem stocată o cantitate semnificativă de gaze naturale în România- 25 milioane de metri cubi. De asemenea, am negociat un instrument financiar avantajos cu BERD pentru achiziția gazelor naturale. Pe 23 iunie 2022 am semnat un acord de împrumut de 300 milioane de euro pentru evitarea unor riscuri în sezonul rece al anului. Tranșa de urgență de 200 de milioane de euro va fi utilizată, la necesitate, pentru a spori reziliența țării în cazul unor posibile limitări sau întreruperi de aprovizionare cu gaze naturale, iar 100 de milioane de euro vor fi utilizați pentru a crea o rezervă strategică de gaze naturale, care va fi stocată în România sau Ucraina”, a declarat Spînu. El a mai precizat că, din 16 martie, Republica Moldova este legată la sistemul energetic european ENTSO-E și că lucrările de interconectare cu România continua și ele pentru linia electrică pe segmentul Vulcănești-Chișinău. Republica Moldova va primi 40 de milioane de euro pentru modernizarea armatei din partea Consiliul European, o măsură de asistență ce a fost luată în cadrul Instrumentului European pentru Pace și care echivalează cu alocările bugetare pe un an de zile ale armatei Republicii Moldova.„Ultimele măsuri de asistență sunt dovada angajamentului nostru față de consolidarea capacităților Forțelor Armate ale Moldovei de a spori securitatea națională, stabilitatea și reziliența în sectorul apărării”, se arată într-un comunicat de pe 30 iunie al Consiliului UE. Măsura de asistență va consolida capacitățile unităților de logistică, mobilitate, comandă și control, apărare cibernetică, recunoaștere aeriană fără pilot și comunicații tactice ale Forțelor Armate ale Moldovei prin furnizarea de echipamente neletale, provizii și servicii relevante, inclusiv instruire legată de echipament. Măsură adoptată de Consiliul European o va completa pe cea în valoare de șapte milioane de euro, adoptată în decembrie 2021, care consolidează capacitățile serviciului medical militar și Batalionului de Inginerie al Forțelor Armate. Secretatul de stat în Ministerul Apărării, Valeriu Mija, a declarat pe 29 iunie la TVR Moldova că Republica Moldova va trece la un proces de modernizare. Întreprinderile transnistrene, inclusiv cele care nu consumă gaze naturale, reușesc să supraviețuiască doar datorită gazelor rusești pe care le primesc de la Tiraspoltransgaz Pridnestrovie și le transmit Centralei Termoelectrice Moldovenești(Mgres) pentru conversie în energie electrică. Un document obținut de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova și publicat într-o investigație recentă prezintă operațiunile bancare ale Centralei Termoelectrice Moldovenești din 2015–2017 și arată că această întreprindere prestează lunar„servicii de procesare a gazelor pentru generarea de electricitate” Uzinei Metalurgice Moldovenești de la Râbnița. La prima vedere, unele dintre aceste întreprinderi nu au nimic în comun cu consumul de gaze. Prin urmare, Tiraspoltransgaz furnizează gaze întreprinderilor menționate. La rândul lor, acestea dau gazul către Moldgres și plătesc acestei întreprinderi doar conversia lui în energie electrică. Banii din contul special de gaze deschis în această bancă sunt vărsați apoi în bugetul regimului separatist de la Tiraspol. Obiectiv atins: statut de țară candidată la UE pentru Republica Moldova. Ce urmează? Republica Moldova a mai făcut un pas pe calea europeană pe care și-a propus, după primirea pe 23 iunie a statutului de țară candidată la UE. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că Republica Moldova trece din zona politicilor de vecinătate ale UE în cea de țară candidată pentru accederea în UE, ceea ce Clădirea Consiliului European de la Bruxelles, 23 iunie, 2022. Foto credit: FES/Mădălin Necșuțu schimbă complet paradigma de raportare a Bruxellesului față de Chișinău. În urma deciziei Consiliul European de acordare a statului de țară candidată, Republica Moldova a primit un„cec în alb” de la UE pentru a apăsa cât mai ferm pedala accelerației înspre UE. Decizia în privința Ucrainei și Republicii Moldova a fost de natură politică, nu tehnică, în cadrului unui„summit geopolitic” anunțat la Bruxelles. Pentru acest lucru, ambele state au obligația să îndeplinească o serie de cerințe trasate de Comisia Europeană Buletin lunar, Nr.6(196), Iunie 2022 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: fes-moldova.org. E-mail:fes@fes-moldova.org