Friedrich-Ebert-Stiftung, împreună cu Asociația pentru Politică Externă, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR SEPTEMBRIE 2022 NR.9(199) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Adrian Băluțel, deputat PAS: „Ne facem temele pentru acasă și ne mișcăm înainte cu reformele ce țin de apropierea standardelor de cerințele europene” 2. Editorial, Lina Grâu, jurnalistă: „Nu avem o altă opțiune istorică de dezvoltare decât integrarea europeană” 3. Ion Tăbârță, expert politic: „Trebuie să înțelegem că situațiile de criză creează întotdeauna și anumite oportunități” 4. Opinia Expertului, Dionis Cenușă, analist politic: „Comunitatea Politică Europeană – noul„club” pan-european împotriva autoritarismului de tip euroasiatic” Știri pe scurt: Diplomația de la Chișinău a declarat pe 29 septembrie că Republica Moldova condamnă ferm așa-numitele plebiscite organizate ilegal de Federația Rusă în regiunile ocupate ucrainene din Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, care constituie o încălcare flagrantă a principiilor fundamentale ale dreptului international. „Republica Moldova nu recunoaște rezultatele acestor acțiuni ilegale și își reiterează sprijinul consecvent pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional”, se arată în comunicatul MAEIE. De asemenea, președintele Maia Sandu a declarat că așa-zisele referendumuri organizate de Rusia pentru a anexa patru regiuni din Ucraina sunt false.„Noi nu recunoaștem nici referendumurile, nici rezultatele acestor referendumuri. În continuare, respectăm integritatea teritorială a Ucrainei în hotarele recunoscute internațional”, a punctat șefa statului. Moldovenii care dețin și cetățenia Rusiei ar putea rămâne fără cetățenia Republicii Moldova, dacă se vor înrola în armata rusă pentru a lupta în războiul din Ucraina, iar cei care au doar cetățenie moldovenească riscă sancțiuni mai dure pentru mercenariat. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, ca urmare a ședinței Consiliului Suprem de Securitate(CSS). Întrunit sâmbătă, pe 24 septembrie, CSS a discutat despre schimbările care pot surveni în regiune și în R. Moldova după declarațiile președintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind mobilizarea militară parțială, așa-numitele referendumuri organizate în cele patru teritorii ucrainene controlate de Moscova și utilizarea armelor nucleare. De asemenea, ar putea fi înăsprite pedepsele pentru cei care au exclusiv cetățenia R. Moldova și aleg să lupte în Ucraina de partea Rusiei. Guvernul va preciza în luna noiembrie cu cât va compensa facturile majorate la gaze, energie electrică și căldură, a anunțat miercuri, 21 septembrie, ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spătari. Consumatorii casnici urmează să fie grupați în patru categorii de „vulnerabilitate energetică”, de la foarte ridicată și până la joasă. Sistemul informațional care va permite acumularea datelor necesare pentru încadrarea în una dintre aceste categorii ar trebui să devină funcțional la începutul lunii octombrie. Potrivit ministrului, înregistrarea consumatorilor în sistemul informațional va dura maxim cinci minute și se va face individual pe platforma online compensatii. gov.md sau cu ajutorul asistenților sociali și bibliotecarilor. În cererea de înregistrare în sistemul informațional consumatorii vor trebui să includă, între altele, date cu caracter personal și venitul mediu lunar obținut în ultimele trei luni. Categoria de vulnerabilitate va fi estimată automat. „Planul Macron-von der Leyen” și implicațiile sale pentru aderarea Moldovei la UE Proiectul„Comunității politice europene” demarat de Franța în mai și susținut în septembrie de Comisia Europeană ridică o serie de semne de întrebare pentru Republica Moldova, Ucraina, Georgia, dar și țările din Balcanii de Vest, care bat la porțile Uniunii Europene în acest context de război în proximitatea estică a Uniunii. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron Planurile europenilor sunt mai degrabă vagi despre cum se va derula această idee și dacă dezideratul final ar fi o integrare europeană a acestor state pe modelul cunoscut anterior sau o mai bună aprofundare a relației lor cu Bruxelles-ul. Un fel de Parteneriat Estic 2.0 sau poate o altă variantă. Nimic nu este clar, fapt pentru care atât Chișinăul, cât și Kievul așteaptă mai multă claritate. În statele care-și doresc aderarea la UE, există temeri că, prin formarea Comunității, aderarea ar putea fi amânată pe termen nedefinit. Cel mai recent discurs pe această temă a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen nu a oferit răspunsurile pe care capitalele din Buletin lunar, Nr.9(199), Septembrie 2022 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: fes-moldova.org. E-mail:fes@fes-moldova.org