Friedrich-Ebert-Stiftung, împreună cu Asociația pentru Politică Externă, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR OCTOMBRIE 2022 NR.10(200) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Leonid Litra, expert Kiev: „Fără nicio piedică sau criză politică, acest proces de aderare la UE ar putea dura cam 7-8 ani” 2. Editorial, Simion Ciochină, jurnalist: „Comunitatea Politică Europeană- o ușă de integrare a Republicii Moldova în UE?” 3. Dan Barna, vicepreședintele Camerei Deputaților din România: „Miza reală este ca Moldova să se așeze pe o direcție europeană de pe care să putem spune că este un drum de neîntors” 4. Opinia expertului, Nicoletta Pirozzi, expert UE: „Realizarea vocației geopolitice a Europei” Știri pe scurt: Comisia Situații Excepționale a adoptat, pe 31 octombrie, mai multe decizii care pun în aplicare sancțiunile internaționale în Republica Moldova. Este vorba despre subiectul sancțiunilor impuse de Statele Unite față de mai multe persoane și entități implicate în acțiuni de corupție, inclusiv a oligarhilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor. Alături de Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, în lista sancțiunilor impuse de SUA se regăsesc mai mulți cetățeni ai Federației Ruse care au acționat în vederea influențării alegerilor din Republica Moldova și menținerii țării în sfera de influență a Moscovei. Printre cetățenii ruși supuși sancțiunilor sunt Igor Ceaika, Iurii Gudilin, Olga Grak, Leonid Gonin, ultimii activând în calitate de consilieri ai fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Pe 26 octombrie, autoritățile americane au anunțat că Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, precum și partidul condus de acesta, alături de un grup de persoane din Federația Rusă, au fost incluși pe Lista Magnitsky . Autoritățile de la Chișinău au dispus ca geniștii Armatei Naționale, împreună cu reprezentanți ai altor structuri de forță, să facă investigații în satul Naslavcea, din raionul Ocnița, unde în dimineața zilei de 31 octombrie, a căzut o rachetă rusească doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian. Racheta rusească ar fi țintit infrastructura strategică din Ucraina, mai exact barajul de la Novodnestrovsk, relatează Europa Liberă. Din motive de securitate, punctul de trecere a frontierei auto Ocnița-Sokireanî a fost închis parțial. Autoritățile ucrainene nu permit intrarea în Ucraina, din cauza riscurilor de atacuri aeriene, astfel că trecerea frontierei este permisă într-o singură direcție: ieșire din Ucraina și intrare în Republica Moldova. Racheta a fost doborâtă de sistemul ucrainean antiaerian, potrivit ministerului de Interne de la Chișinău. Președinta Maia Sandu a declarat într-un discurs susținut în Parlamentul României că Republica Moldova trece printr-o„criză energetică fără precedent” din cauza războiului dus de Rusia în Ucraina.„Riscăm să rămânem fără gaze și energie în această iarnă. Tariful la gaze a crescut de șase ori și e dublu față de România”, a spus Maia Sandu în fața președintelui român Klaus Iohannis, a premierului Nicolae Ciucă și a parlamentarilor români. Ea a mai precizat că tariful la gaze în Republica Moldova a crescut de șase ori și e dublu față de România.„La fel de gravă e situația în ce privește electricitatea. După ce Rusia a bombardat rețelele ucrainene, Gazprom a înjumătățit volumul de gaze pentru Moldova, iar furnizarea de electricitate din stânga Nistrului pentru luna viitoare a devenit incertă. Asigurarea cu energie electrică a țării e o provocare zilnică”, a mai spus Maia Sandu. Republica Moldova și beneficiile Comunității Politice Europene Liderii europeni din 44 de state s-au reunit, la Praga, pe 6-7 octombrie, pentru înființarea„Comunității Politice Europene”(CPE) Desemnarea Republicii Moldova ca țară gazdă pentru a doua reuniune a Comunității Politice Europene, o inițiativă franceză sprijinită de Comisia Europeană de a coagula mai puternic statele europene, este un semnal ce nu poate fi trecut cu vederea. Acest lucru definește dorința UE de a se apropia de țările europene ce au acum statut de țări candidate pentru aderarea la UE - Ucraina și Republica Moldova. Comunitatea Politică Europeană a luat ființă de facto pe 6 octombrie, la Praga, atunci când s-a desfășurat prima ședința în acest format în incinta milenarului Castel din Praga. Celor 27 de șefi de state și guverne ai UE li s-a alăturat alți 17 omologi din state din proximitatea UE cu care Bruxelles-ul are relații puternice. Noul format al Comunității Politice Europene a încurajat dialogul politic și cooperarea și pentru a consolida securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european. De asemenea, participanții din cele 44 de țări au dialogat pe probleme comune de securitate și energie care decurg din invazia Moscovei asupra Ucrainei, în cadrul unui summit la care Rusia nu a avut acces. Reuniunea de la Praga a fost summitul inaugural al Comunității Politice Europene. Acest format a fost lansat Buletin lunar, Nr.10(200), Octombrie 2022 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: fes-moldova.org. E-mail:fes@fes-moldova.org