Friedrich-Ebert-Stiftung, împreună cu Asociația pentru Politică Externă, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR IANUARIE 2024 NR.1(215) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Oleg Serebrian, vicepremier pentru Reintegrare: Banii din taxele la mărfurile din Transnistria vor fi cheltuiți oricum pentru regiunea transnistreană 2. Editorial, Mădălin Necșuțu, journalist Balkan Insight: Perpetuarea Transnistriei și mirajul Fetei Morgana 3. Igor Munteanu, președinte CUB: Există relații speciale prin care lobby-iștii transnistreni se simt foarte confortabil la Chișinău 4. Veaceslav Ioniță, expert IDIS Viitorul: Solicităm niște plăți, care de fapt este o dublă impozitare pentru agenții economici din Transnistria Știri pe scurt: Noul ministru de Externe, Mihai Popșoi, a declarat pe 30 ianuarie, că Republica Moldova va face demersuri diplomatice și vom construi coaliții internaționale pentru a convinge Federația Rusă să-și retragă prezența militară ilegală de pe teritoriul Republicii Moldova. El a precizat că autoritățile de la Chișinău vor insista ca Rusia să-și retragă armata și munițiile din stânga Nistrului, în conformitate cu angajamentul asumat în timpul Summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999. „Retragerea armatei ruse este un angajament pe care Rusia și l-a asumat la Summit-ul de la Istanbul din 1999. Este adevărat, de peste 20 de ani acest lucru nu se întâmplă. Noi va trebui să insistăm în continuare, să facem demersuri diplomatice, să construim coaliții internaționale care să convingă Federația Rusă să renunțe la această prezență militară ilegală de pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Mihai Popșoi în cadrul emisiunii„În context” de la postul public de televiziune. Popșoi a adăugat că, odată cu înființarea Biroului pentru Integrare Europeană, sarcinile celor două entități responsabile de politica externă vor fi clar delimitate. Cristina Gherasimov va purta negocierile privind aderarea țării la Uniunea Europeană, iar buna dezvoltare a parteneriatelor bilaterale rămâne prioritatea Ministerului Afacerilor Externe. Republica Modova a semnat pe 30 ianuarie cererea de aderare la Zona Unică de Plăți în Euro(SEPA). Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a spus că aderarea Republicii Moldova la SEPA reprezintă angajamentul și contribuția BNM în procesul de aderare la Uniunea Europeană.„Cu acest sistem o plată ar putea să fie făcută într-un orizont de circa 24 de ore și în loc să plătim 20, 30 sau 50 de euro pe transfer, cu acest sistem vom putea plăti 1 sau 2 euro. Acesta va fi o veste bună pentru moldovenii din diasporă care transferă bani în R. Moldova. Acest sistem este un pas pentru consolidarea către piață unică, iar pentru R. Moldova este un angajament că poate fi parte a pieții unice din UE. Sunt două etape: prima este partea de evaluare pe care o va face EPS și partea a doua este conectarea”, a conchis șefa BNM. SEPA include 34 de state din Europa, dar și teritorii situate în afara Uniunii Europene, ca urmare a încheierii unor acorduri care vizează participarea la schema SEPA a unor instituții financiare din afara UE. Trei partide pro-europene şi-au consolidat forţele şi au creat pe 29 ianuarie un bloc electoral în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 și a alegerilor parlamentare din 2025. Mai precis, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Comunelor și Orașelor și Partidul Schimbării au semnat un acord de colaborare. În declaraţia emisă de Birourile Politice este menţionat că blocul electoral se pregătește pentru cele două scrutine electorale din acest an şi de la anul. Mai mult, cele trei formaţiuni ar fi identificat deja un candidat comun care va fi susținut la alegerile prezidențiale. Va fi elaborat și un program politic și electoral comun ce va fi supus consultării publice și va urma pregătirea blocului politic pentru alegerile parlamentare din 2025. De asemenea, cele trei partide îndeamnă oamenii din societatea civilă care pot aduce un aport în beneficiul cetățenilor R. Moldova să-și unească forțele. Transnistria, fața în față cu realitățile Republicii Moldova europene Clădirea pretinsului Parlament de la Tiraspol. Foto credit: Mădălin Necșuțu S-a discutat mult despre care ar trebui să fie traseul Republicii Moldova în UE-cu sau fără regiunea separatistă transnistreană până în 2030, atunci când autoritățile Republicii Moldova și-au propus să atingă dezideratul integrării în UE. UE nu a pus nicio presiune pe Republica Moldova, ba chiar mai mulți oficiali de rang înalt au spus că nu ar fi nicio problemă ca Republica Moldova să adere la UE cu tot cu conflictul acesta înghețat. Cu toate acestea, este greu de crezut că UE ar dori să integreze teritorii la pachet cu soldați ruși. Așadar, Republica Moldova se află și într-o nouă situație cu ajutorul Occidentului care a absorbit Buletin lunar, Nr.1(215), Ianuarie 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de