Friedrich-Ebert-Stiftung, împreună cu Asociația pentru Politică Externă, vă propune un Newsletter pe subiecte de politică externă și integrare europeană a Republicii Moldova. Newsletter-ul este parte a proiectului comun „Dialoguri de politică externă”. NEWSLETTER BULETIN LUNAR MAI 2024 NR.5(219) Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă Newsletter-ul este realizat de Mădălin Necșuțu, redactor-coordonator TEMELE EDIȚIEI: 1. Cornelia Cozonac, directoare CIJM: Există riscul creării unui precedent periculos, iar dacă se schimbă guvernarea, aceste instrumente vor acționa împotriva presei independente 2. Igor Munteanu, președinte CUB: Am avut dintotdeauna și am în continuare foarte mult respect pentru jurnaliștii de investigație care nu se apleacă sub putere 3. Mădălin Necșuțu, jurnalist TVR Moldova: Cum poate naviga Republica Moldova în lupta împotriva dezinformării fără a recurge la cenzură Știri pe scurt: Treisprezece partide politice din Republica Moldova au semnat pe 26 mai Pactul pentru Europa. Documentul a fost formulat de blocul politic„Împreună” – din care fac parte Platforma Demnitate și Adevăr, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor. Semnatarii Pactului pentru Europa” își asumă„angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, obligația„de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”,„condamnarea războiului de agresiune și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente”, se arată în document. Documentul are ca model Pactul de Snagov, un document similar semnat în 1995 de toate partidele politice din România în care au convenit că indiferent de divergențele politice obiectivele de țară sunt aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Republica Moldova și-a fixat ca țintă de aderare la UE anul 2030. Militarii moldoveni și cei români se vor putea pregăti și vor putea participa în comun la misiuni și operații sub egida organizațiilor internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, după semnarea la București, pe 24 mai, a celui de-al doilea Protocol de amendare a Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul militar, încheiat pe 20 aprilie 2012, la Chișinău. Documentul actualizat prevede susținerea reciprocă în domeniul pregătirii și participării în comun la misiuni și operații sub egida organizațiilor internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană. Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a efectuat o vizită oficială la București, la invitația omologului său român Angel Tîlvăr. Cei doi oficiali au avut o întrevedere bilaterală, în cadrul căreia au discutat despre situația de securitate din regiunea Mării Negre și modalitățile prin care România ar putea să sprijine Republica Moldova în contextul creșterii rezilienței la provocările actuale. Noțiunea de„trădare de patrie” va fi reglementată mai clar în legislația Republicii Moldova, după ce mai mulți deputați ai PAS au depus un amendament de modificare a articolului 337 din Codul penal al Republicii Moldova. Amendamentul a fost elaborat cu scopul de a consolida cadrul normativ în domeniul asigurării securității statului. Respectiv, se urmărește conferirea acestei norme de incriminare„trădare de patrie” o claritate mai bună. De asemenea, deputații propun introducerea unei forme suplimentare a trădării de patrie. Este vorba despre acordarea de ajutor unui stat străin sau organizații străine, ce se poate exprima inclusiv prin campanii de dezinformare care să aducă atingere suveranității și securității statului. În cadrul discuțiilor publice, deputatul Oazu Nantoi a subliniat că pericolul pentru R. Moldova vine din Rusia, care este un stat agresor, care ocupă o parte din teritoriul R. Moldova, menținând trupele sale pe teritoriul nostru. În opinia lui Oazu Nantoi aceasta este o deosebire fundamentală între Rusia și alte state, și trebuie specificat acest lucru în contextul trădării de patrie. Republica Moldova: între o mass media puternică și tentația cenzurii Republica Moldova se află în fața unei provocări, dar și a unui test important despre cum poate reseta sau reforma și domeniul mass-media într-un spirit european. Pe de o parte, trebuie să înlăture cât mai mult propaganda rusească, o emanație a războiul hibrid dus de Rusia împotriva Republicii Moldova, dar și să nu recurgă la cenzură pentru a închide acele media care servesc de facto primordial intereselor Kremlinului și ale grupurilor criminale organizate conduse de oligarhii fugari moldoveni. Jurnaliștii și experții din mass-media s-au reunit pentru a discuta probleme presei din Republica Moldova pe 23 mai, la Media Forum Policy 2024. Foto: Mădălin Necșuțu Aici trebuie găsită cheia unei probleme extrem de spinoase și urgente, pe fundalul unui război în țara vecină, Ucraina, dar și a contextului politic intern ce va fi dominat în acest an de alegeri prezidențiale și un referendum pentru aderarea la UE. Buletin lunar, Nr.5(219), Mai 2024 str. București 111, Chisinau, MD-2012, Republica Moldova, Tel.+373 855830 Website: moldova.fes.de. E-mail: fes.moldova@fes.de