LIPSA DE FAIR-PLAY 4.12 Efectele discriminatorii ale procedurii de contestare Prin faptul că depunerea contestației împotriva deciziei Comisiei Pre-vetting nu împiedică alegerea membrilor în cadrul organelor de autoadministrare la care participă can­didații, 91 ,mecanismul de contestare generează discriminare, adică o diferențiere nejustificată în rândul candidaților care au promovat din start evaluarea pre-vetting, în comparație cu cei care au promovat-o urmare a anulării deciziei de ne-promo­vare a evaluării pre-vetting de către CSJ. Discuții în acest sens au avut loc la AGJ din anii 2023 și 2024. STUDIU DE CAZ 12. Președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, refuză să-și prezinte demisia dacă alți candidați vor promova evaluarea pre-vetting AGJ, 28 aprilie 2023 92 Până la AGJ din 28 aprilie 2023, când au fost aleși 4 membri și 1 mem­bru-supleant din rândul judecătorilor de nivelul primei instanțe dintr-un total de 5 candidați care promovaseră evaluarea, pe rolul CSJ continuau să se afle contestațiile a 16 candidați din rândul judecătorilor. Majoritatea candidaților care urmau să fie aleși la adunare au declarat că dacă după alegerea lor în cadrul CSM vor fi și alți candidați de nive­lul acelorași instanțe care vor fi evaluați pozitiv, ei își vor prezenta demisi­ile pentru a permite AGJ să aleagă cine urmează să îi reprezinte în cadrul Consiliului. AGJ, 1 martie 2024 93 La AGJ din 1 martie 2024, când contestațiile tuturor celor 16 candidați fu­seseră admise de către CSJ, Președintele interimar al CSM, Sergiu Cara­man, a fost întrebat dacă își va ține promisiunea de a demisiona făcută cu 10 luni în urmă. Acesta a declarat că nu intenționează să-și țină promisi­unea, deoarece mandatul de membru al CSM poate fi ocupat o singură dată, iar dacă își dă demisia nu va putea reintra în competiție alături de acei candidați care vor promova eventual reevaluarea Comisiei Pre-vet­ting, iar acest lucru nu i se pare echitabil față de sine. La modul practic, un candidat nu mai este eligibil în organe­le de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor dacă Comisia Pre-vetting a emis o decizie defavorabilă în privința sa. Chiar dacă instanța de judecată reușește să examineze și, eventual, să anuleze decizia Comisiei Pre-vetting în termenul scurt de doar 10 zile, termenul de 42 de zile stabilit de lege până la convocarea adunării generale pentru alegerea can­didaților evaluați oricum nu permite reevaluarea suficient de rapidă a candidatului de către Comisie, astfel încât acesta să reușească în timp util să ajungă să fie votat. În acest sens, șanse de a fi aleși în organele de autoadminis­trare mai au doar acei candidați în privința cărora Comisia Pre-vetting se răzgândește, oferindu-le o re-evaluare favo­rabilă, iar locul la care aceștia pretind în cadrul organului de administrare continuă să fie vacant. Or, exact aceasta este situația Alionei Miron, judecătoare de la CSJ, numite la AGJ din 1 martie 2024 în funcția vacantă de membru al CSM din partea judecătorilor de nivelul instanței supreme. Concluziile capitolului IV.„Lipsa de fair-play” − Mecanismul de pre-vetting, instituit cu intenția de a asigu­ra integritatea judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova, a fost marcat de deficiențe procedurale și abuzuri care au subminat drepturile fundamentale ale candidaților și au compromis procesul de evaluare. − Imposibilitatea de a obține informațiile necesare de că­tre candidați, termenul scurt impus pentru furnizarea lor și lipsa unui cadru de contestare eficient au transformat pre-vettingul într-un proces adesea arbitrar, discreționar, disproporționat și discriminatoriu. − Intervențiile politice și modul în care Comisia a apli­cat propriile norme au dus la discriminări și contradic­ții, împiedicând o evaluare echitabilă și transparentă a candidaților. Lecții de învățat −„Laissez-faire” a reformei este de preferat lipsirii ei de„fair­play”. Altfel spus, lăsarea reformei să deruleze conform regulilor setate inițial ar fi fost de preferat intervenirii per­manente în vederea reducerii constante a garanțiilor per­soanelor evaluate. − Transformările pentru integritate trebuie făcute doar prin metode compatibile cu integritatea. Sistemul judiciar nu­și poate crește credibilitatea printr-o reformă care nu este credibilă. − Pentru credibilitatea și eficiența mecanismului de evaluare externă a actorilor din justiție, sistemul de evaluare trebuie să fie clar reglementat, previzibil și să garanteze dreptul la apărare și transparența procedurilor. 91 Art.14 din Legea 26/2022 cu privire la pre-vetting. 92 https://www.privesc.eu/arhiva/102551/Sedinta-Adunarii-Generale-a-Judecatorilor 93 https://www.facebook.com/watch/live/?ref=watch_permalink&v=348667654824372&sw_fnr_id=2466569450&fnr_t=2 37