IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR COMISIEI DE LA VENEȚIA A LEGII 26/2022 CU PRIVIRE LA PRE-VETTING mentară reprezentată de fracțiunea parlamentară Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a votat cu 20 de deputați împo­triva proiectului de lege. La 10 martie 2022, Parlamentul a reexaminat proiectul de lege și l-a votat cu 56 de voturi ale deputaților care fac parte din fracțiunea parlamentară„Partidul Acțiune și Solidaritate”. Opoziția parlamentară nu a participat în ședința plenară a Parlamentului. Era important ca acele consultări recomandate de Comisia de la Veneția să nu poarte un aspect formal, ci să ofere oportu­nitatea reală pentru ca punctele de vedere și preocupările exprimate ale opoziției să influențeze procesul decizional. Prin urmare, atunci când se subliniază necesitatea unor consultări adecvate, se sugerează că autoritățile ar trebui să acorde aten­ție și să ia în considerare perspectiva și feedback-ul părților interesate și ale opoziției în elaborarea și adoptarea legii. Comisia a subliniat că nu este suficient să ai o majoritatea fermă în Parlamentul Republicii Moldova, iar adoptarea unei asemenea legi trebuie să aibă loc cu votul inclusiv a opoziției parlamenta­re. Până în momentul de față, noi nu avem un consens larg pe marginea acestei legi. Ba mai mult, legea a fost criticată și de asociațiile de specialitate din domeniul justiției, precum și de asociații obștești”. 265 Cu toate acestea, obiecțiile respective au rămas fără răspuns clar din partea autorității constituționale. De altfel, CC s-a concentrat pe alte probleme de constituționalitate a Legii 26/2022 ceea ce rezultă din cuprinsul hotărârii nr. 9 din 7 aprilie 2022. Prin urmare, aspectele legate de consens, transparență și abordarea dialogului între majoritate și opoziție, care au fost cerute de către Comisia de la Veneția, au purtat mai mult un aspect formal decât unul substanțial. În cazul descris, se observă că proiectul de lege a fost votat în exclusivitate de majoritatea parlamentară, reprezentată de că­tre partidul de guvernământ. Oferirea votului împotriva legii și absența opoziției la ședința plenară în care s-a votat proiectul de lege poate indica că preocupările și punctele lor de vedere nu au fost luate în serios sau că procesul de consultare nu a fost transparent și echitabil. La 14 martie 2022, Legea 26/2022 a fost promulgată de Președintele Republicii Moldova. În continuare, lipsa unor consultări adecvate între majoritatea parlamentară și opoziție se demonstrează suplimentar prin următoarele două exemple. Pe de o parte, spre deosebire de cazul de mai sus, amintim că Legea 120 pentru modificarea Constituției Republicii Moldova (sistemul judecătoresc) a fost votată de 86 din 101 de depu­tați în urma unui consens larg între fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate” și fracțiunea parlamentară Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. În acel caz, consensul par­lamentar a fost unul clar, pe când la votarea Legii 26/2022 un astfel de consens a lipsit în mod evident. Pe de altă parte, la 22 martie 2022, Vasile Bolea, la acel mo­ment deputat în fracțiunea parlamentară Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, a depus sesizare la CC pentru controlul consti­tuționalității Legii 26/2022. În motivarea sesizării, autorul a făcut trimitere la punctul 9 din Opinia nr.1069/2021. Mai mult, în ședința publică din 7 aprilie 2022, autorul sesizării a fost reprezentat de avocatul Maxim Lebedinschi. Conform stenogramei ședinței, avocatul a remarcat că: „Comisia de la Veneția a atenționat că pentru o asemenea măsură urmează să existe un consens larg atât la nivel parla­mentar cât și la nivel de societate, inclusiv cu implicarea CSM. 11.4 Dacă situația prevăzută în sistemul judiciar moldovenesc creează o bază suficientă pentru supunerea membrilor CSM unei evaluări extraordinare de integritate? Conform Opiniei nr.1069/2021, Comisia de la Veneția a re­marcat că: „13. Comisia de la Veneția și Direcția Generală au exprimat anterior opinia,(...). În final, intră în competența autori­tăților moldovenești să decidă dacă situația prevăzută în sistemul judiciar moldovean creează o bază suficientă pentru supunerea tuturor judecătorilor și procurorilor, pre­cum și a membrilor CSM și CSP, unor evaluări extraordinare de integritate.[…] 42.(...) în cele din urmă, este în competența autorităților moldo­venești să decidă dacă situația actuală în justiția din Moldova creează o bază suficientă pentru supunerea tuturor judecători­lor și procurorilor, precum și membrilor CSM și CSP, unor evaluări extraordinare de integritate.” Comisia de la Veneția a observat că unicul motiv pentru des­fășurarea procesului de pre-vetting constă în următoarele: „10.(...) În Nota informativă se subliniază că procedura impusă „este o condiție esențială pentru creșterea încrederii societă­ții în sistemul judiciar, precum și pentru buna funcționare a acestor instituții”. În realitate, Parlamentul nu a prezentat alte argumente de­cât cele menționate mai sus. Mai exact, ramurile executive și legislative ale puterii de stat au folosit numai argu­mente politice pentru a interveni în activitatea puterii judecătorești. 265 Ședința CC, min. 7:00-8:18; link: https://www.youtube.com/watch?v=kvsigtrDpO4 97