IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR COMISIEI DE LA VENEȚIA A LEGII 26/2022 CU PRIVIRE LA PRE-VETTING a părăsit Plenul Parlamentului și nu a votat pentru experții internaționali. Aceștia au fost votați doar cu votul majorității parlamentare(63 de deputați). Astfel, Comisia Pre-vetting este compusă din șase membri: trei experți internaționali(Herman von Hebel, Nona Tsotoria, Victoria Henley) și trei experți naționali(Vitalie Miron, Nadejda Hriptievschi, Tatiana Răducanu(judecător în demi­sie)). Dl Vitalie Miron a fost propus de Blocul socialiștilor și comuniștilor. Pe parcursul procedurii de pre-vetting, candidații în funcția de membru al CSM/CSP au considerat că membrul Comisiei Tatiana Răducanu, judecător în demisiei al CSJ, nu întruneș­te condițiile legale cerute de art. 5 alin.(8) lit. b) din Legea 26/2022. În opinia lor, membra Comisiei a avut 10 cazuri pierdute la CtEDO și nu a declarat un cont bancar cu rulaje financiare în mărime de 90.000 de EUR în anul 2014. Respectiv, aceștia au susținut că membra nu corespundea criteriului de reputație ireproșabilă pentru a fi numită în calitate de mem­bru al Comisiei Pre-vetting, respectiv, nu întrunește criteriul de eligibilitate. În sprijinul acestui argument, s-a făcut referire la procesul de vetting din Albania. Cauza Besnik Cani vs Albania(4 octombrie 2022) se referă la un procuror albanez care s-a plâns la CtEDO în temeiul articolului 6§ 1 al CEDO. Potrivit acestuia, Camera Specială de Apel care l-a demis din fosta sa funcție nu a fost „un tribunal înființat de lege”, având în vedere că unul dintre judecătorii care i-a audiat cauza a fost numit în această funcție cu încălcarea unui criteriu de eligibilitate legal. Sub acest aspect, CtEDO a constatat că: redeschidere, și să reexamineze cazul într-o manieră care să respecte toate cerințele articolului 6§ 1 din Convenție.” În același context, este de remarcat că membrul Comisiei nu­mit de opoziție, dl Vitalie Miron, a fost unicul care a avut opinii separate în cazul evaluării candidaților de către Comisia Pre­vetting. Mai mult, în octombrie 2023, acesta și-a dat demisia din funcția de membru, pe baza motivelor indicate pe pagina sa de Facebook, „(...) Oricine ar intra în esența lucrurilor, ar conștientiza că sun­tem în prezența unui absurd juridic, când luarea unei alte de­cizii ar însemna încălcarea prevederilor art. 120 din Constituția Republicii Moldova prin neexecutarea deciziilor CSJ, opțiune deloc admisibilă pentru mine. O circumstanță și mai gravă este faptul că am aflat din spa­țiul public despre faptul că Comisia a promovat persoane care se află până în prezent sub urmărire penală, sau care au obligații financiare, circumstanțe ascunse de candidați. Astfel, consider că mecanismul legal nu a acordat Comisiei posibilitatea de a aprecia obiectiv și multiaspectual toți can­didații. De fapt, ne-am limitat la sinceritatea candidaților și a organelor și instituțiilor ce ne-au livrat informația, care s-au adeverit a fi de rea credință în unele cazuri, pentru ce fapt urmau a fi descalificați. În aceste circumstanțe, unica soluție pe care o consider oportu­nă pentru a-mi păstra imparțialitatea și onestitatea, pentru a nu admite încălcarea cadrului legal și pentru a evita neexecutarea deciziilor CSJ, este să-mi anunț demisia din funcția de membru al Comisiei de Pre-Vetting începând cu ziua de astăzi.” „102.(...). În opinia Curții, importanța criteriilor statutare de eligibilitate pentru judecători reiese și din Legea statutului judecătorilor și procurorilor, care prevede că neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate duce la încetarea mandatului unui magistrat de la data deciziei care recunoaște o astfel de neres­pectare și indiferent de trecerea timpului de la numirea inițială (a se vedea paragraful 53 de mai sus). 103. Curtea menționează în continuare că, în ceea ce privește procedurile de verificare, Camera Specială de Apel este cel mai înalt tribunal din țară. În consecință, numirea în Camera Specială de Apel a unui candidat care a fost demis anterior dintr-o func­ție pentru încălcarea legii și pentru incompetență(a se vedea paragrafele 9 și 51 de mai sus) este dificil de conciliat cu cerința conform căreia, cu cât o instanță este mai înaltă în ierarhia ju­diciară, cu atât criteriile de selecție aplicabile ar trebui să fie mai exigente(a se vedea paragraful 84 de mai sus).(...) 115. Curtea a stabilit că a existat o pretenție discutabilă de încălcare vădită a unei norme fundamentale de drept intern care a afectat numirea L.D. în calitate de judecător al Camerei Speciale de Apel.(...) 149. Curtea(a considerat) că cea mai adecvată formă de des­păgubire(pentru încălcarea de mai sus) ar fi redeschiderea procedurii, în cazul în care reclamantul solicită o astfel de Până în momentul de față, opoziția parlamentară a refuzat să propună un alt membru în Comisia Pre-vetting în locul lui. Din această perspectivă, observăm că minimul de standar­de impuse de Comisia de la Veneția nu au fost respectate la adoptarea Legii 26/2022, în special: − judecătorii nu au avut posibilitate să-și numească cel puțin un membru în componența comisiei, iar interdicția impusă a continuat să nu aibă o justificare rezonabilă, ceea ce im­pune caracterul arbitrar al acesteia; − existența unor suspiciuni legate de faptul că unul dintre membrii propuși de majoritatea parlamentară nu îndepli­nește cerințele legale pentru a fi numit membru în Comisia Pre-vetting; − demisia membrului Comisiei Pre-vetting numit de opoziție și refuzul acesteia de a propune un alt membru. 11.7 Dacă procesul de pre-vetting a avut o bază legală cu criterii înguste? În proiectul inițial al Legii 26/2022, majoritatea parlamen­tară a comunicat Comisiei de la Veneția următoarele criterii 103