FALSA INSPIRAȚIE PENTRU REFORMA JUSTIȚIEI DIN MOLDOVA: VETTINGUL ALBANEZ AL JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR 12 FALSA INSPIRAȚIE PENTRU REFORMA JUSTIȚIEI DIN MOLDOVA: VETTINGUL ALBANEZ AL JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR Sumar: Reforma justiției din Albania, în special procesul de vetting al judecătorilor și procurorilor, a servit ca model pentru reformele derulate în Republica Moldova. Totuși, implementarea și mecanismele procesului de vetting din Albania diferă semnificativ de cele propuse în Moldova. Acest capitol oferă o perspectivă comparativă asupra experienței Albaniei în implementarea vettingului, ana­lizând originile, provocările și rezultatele acesteia. Procesul de reformă în Albania a început în 2014, în urma unui diagnostic amplu al problemelor din sistemul judiciar, inclusiv corupția și ineficiența. Reforma albaneză a fost determinată de necesitatea urgentă de a combate corupția endemică din justiție, beneficiind de sprijin internațional, în special din partea Comisiei de la Veneția. Procesul de vetting s-a concentrat pe evaluarea averilor, relațiilor și competențelor profesionale ale judecătorilor și procurorilor. Scopul principal a fost asigurarea unor standarde ridicate de integritate și profesionalism în cadrul sistemului judiciar, contribuind astfel la creșterea transparenței și încrederii publicului în justiție. Reforma nu a fost lipsită de provocări, inclusiv rezistență politică și întârzieri în procesul judiciar, însă aceasta a dus la rezultate semnificative, cum ar fi demiterea multor judecători și procurori pentru averi nejustificate, comportament neetic sau incompetență. Capitolul detaliază elementele esențiale ale procesului de vetting, inclusiv constituirea organismelor independente, criteriile de evaluare și rolul observatorilor internaționali. Deși au existat critici legate de durata îndelungată a procedurilor și presiunea asupra sistemului judiciar, care a dus la acumularea unui număr mare de dosare nerezolvate, procesul de vetting din Albania a fost consi­derat un pas esențial pentru îmbunătățirea integrității sistemului judiciar și pentru restabilirea încrederii publicului. Reforma justiției desfășurată în Albania a fost anunțată ca fiind sursa de inspirație pentru reforma justiției în Republica Moldova. Cu toate acestea, premisele implementării reformei justiției prin vetting în Albania, mecanismele introduse, pre­cum și garanțiile în cadrul acestui proces au fost total diferite de elementele reformei din Republica Moldova, așa cum o cunoaștem. Acest capitol oferă o perspectivă comparativă asupra experienței Albaniei de implementare a vettingului judecătorilor și procurorilor. 12.1 Prezentare generală: diagnosticarea problemelor din justiție, opiniile Comisiei de la Veneția, modificarea Constituției Albaniei „O reformă comprehensivă a sistemului judiciar albanez. O astfel de reformă este urgent necesară, iar situația criti­că în acest domeniu justifică soluțiile radicale” Comisia de la Veneția, Opinie intermediară Procesul de reformare a sistemului de justiție din Albania a început în 2014, odată cu înființarea unei comisii ad-hoc a Parlamentului, compusă din reprezentanții tuturor partidelor politice, cu sprijinul unui grup de experți locali și internați­onali la nivel înalt, precum și cu sprijinul politic și tehnic al Ambasadei SUA la Tirana și a Delegației Uniunii Europene. Prima fază a lucrărilor Comitetului ad-hoc și experților a fost realizarea unei evaluări a situației actuale, a capacităților in­stituționale și a principalelor probleme cu care se confrunta sistemul de justiție, compilate în documentul intitulat„Analiza sistemului de justiție în Albania”, publicat în iunie 2015. Analiza a evidențiat mai multe probleme și neajunsuri atât ale siste­mului de evaluare a performanței judecătorilor și procurorilor, cât și ale implementării acestuia 267 printre care: − lipsa de eficacitate a acestui sistem de evaluare, întrucât necesită o perioadă considerabilă de timp pentru a pro­duce rezultate; − utilizarea unor criterii complicate în procesul de evaluare; − concentrarea atenției asupra performanței profesionale, neglijând evaluarea etică; 267 Vezi pagina 40 a„Strategiei reformei în sistemul de justiție”(iulie 2015) 109