FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG FAZELE PRE-VETTINGULUI: FAȚA NEVĂZUTĂ A REFORMEI JUSTIȚIEI − Parlamentul a operat principalele intervenții legislative în procesul de pre-vetting în perioada examinării contestați­ilor depuse de către candidați împotriva soluțiilor Comisei Pre-Vetting. Modificările au fost îndreptate exclusiv spre a reduce șansele admiterii contestațiilor candidaților de către CSJ. Astfel, Parlamentul nu a acționat ca autoritate care setează reguli după care s-au examinat contestațiile, ci ca un participant în procesul de judecată, care a intervenit în litigiile aflate pe rol de partea Comisiei. − Transformările pentru integritate trebuie făcute doar prin metode compatibile cu integritatea. Sistemul judiciar nu­și poate crește credibilitatea printr-o reformă care nu este credibilă. − Pentru credibilitatea și eficiența mecanismului de evaluare externă a actorilor din justiție, sistemul de evaluare trebuie să fie clar reglementat, previzibil și să garanteze dreptul la apărare și transparența procedurilor. Lecții de învățat − Transformările în justiție sunt procese complexe și de du­rată, care trebuie gândite minuțios, care nu pot fi grăbite prin fixarea termenelor și impunerea sarcinilor nerealiste pentru desfășurarea evaluării judecătorilor și procurorilor sau de examinare a contestațiilor acestora. Concluziile capitolului V. „Schimbarea regulilor de joc în timpul jocului” − Modificările frecvente ale Legii 26/2022 și schimbările in­tervenite în procedura de pre-vetting au erodat încrederea în procesul de evaluare, creând un sistem legislativ instabil și discriminatoriu. − Reducerea garanțiilor judecătorilor și procurorilor în pro­cedurile de evaluare extraordinară sub nivelul garantat la nivel constituțional, în lipsa modificărilor aduse Constituției Republicii Moldova, încetinește procesele de reformă, căci sfidează practica aplicării Constituției Republicii Moldova. − Implicarea Parlamentului în procesele de reformare a jus­tiției trebuie să rămână imparțială și impersonală pentru a nu afecta credibilitatea lor. Intervențiile legislative în cadrul reformelor din justiție nu trebuie să transforme organul legislativ într-un„frate mai mare” al Comisiei Pre-vetting, care să-i dea garanții de infailibilitate. − Modificările legislative, care au favorizat Comisia Pre­vetting, au avut un impact negativ asupra drepturilor can­didaților, care s-au confruntat cu reguli schimbătoare și cu dificultăți în a-și apăra integritatea. − Aceste intervenții legislative nu doar că au subminat prin­cipiile statului de drept și ale transparenței decizionale, dar au subminat credibilitatea și obiectivitatea întregului mecanism de evaluare. Lecții de învățat Concluziile capitolului IV. „Lipsa de fair-play” − Mecanismul de pre-vetting, instituit cu intenția de a asigu­ra integritatea judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova, a fost marcat de deficiențe procedurale și abuzuri care au subminat drepturile fundamentale ale candidaților și au compromis procesul de evaluare. − Imposibilitatea de a obține informațiile necesare, termenul scurt impus pentru furnizarea lor și lipsa unui cadru de contestare eficient au transformat pre-vettingul într-un proces adesea arbitrar și disproporționat. − Intervențiile politice și modul în care Comisia a aplicat pro­priile norme au dus la discriminări și contradicții, împiedi­când o evaluare echitabilă și transparentă a candidaților. Lecții de învățat −„Laissez-faire” a reformei este de preferat lipsirii ei de„fair­play”. Altfel spus, lăsarea reformei să deruleze conform regulilor setate inițial ar fi fost de preferat intervenirii per­manente în vederea reducerii constante a garanțiilor per­soanelor evaluate. − Un proces corect și echitabil de evaluare extraordinară, necesită un cadru legislativ stabil, clar și previzibil. − Cadrul legal pentru evaluarea actorilor din domeniul justiți­ei trebuie să garanteze transparență decizională, responsa­bilitatea organului de evaluare și drepturile fundamentale ale celor evaluați. Concluziile capitolului VI. „Susținerea reformei de către societatea civilă” − Implicarea societății civile în procesul de reformă a justiției din Republica Moldova a fost complexă, iar până la un anumit punct a fost și valoroasă. − Deși organizațiile neguvernamentale, precum CRJM și IPRE au avut un rol crucial în susținerea și promovarea trans­parenței în reformele de justiție, apariția conflictelor de interese, efectuarea unor evaluări„paralele” selective și accesarea/ prelucrarea ilegală a datelor cu caracter per­sonal au afectat credibilitatea și legitimitatea procesului, generând suspiciuni de partizanat care pot submina cre­dibilitatea procesului de evaluare. − Asemenea situații, precum conflictele de interese și încăl­carea regulilor de accesare/ prelucrare a datelor cu ca­118