Un context regional dificil și o rază de speranță În ce fel a modelat contextul regional de după februarie 2022 discursul și voința politicienilor, dar și evoluția dialogului bilateral sau calitatea interacțiunilor pe diferite paliere între România și Republica Moldova? Este o întrebare importantă, înțelegerea factorilor care formează acest context fiind esențială pentru a percepe mai bine elementele care au transformat în ultimii ani dialogul dintre București și Chișinău. Ambele state au frontiere comune cu Ucraina: România are aproximativ 600 km de frontieră comună cu Ucraina și se confruntă cu o Rusie asertivă în Marea Neagră, iar Republica Moldova are de-a face cu un conflict înghețat în raioanele de est, la frontiera cu Ucraina, și cu animozități etnice atât în nordul, cât și în sudul țării. Agresiunea extinsă a Rusiei împotriva Ucrainei, declanșată la 24 februarie 2022, este în prezent cea mai mare amenințare la adresa securității celor două țări. După izbucnirea războiului în Ucraina, România și Republica Moldova au devenit parte a sistemului de asistență umanitară pentru cetățenii ucraineni. Republica Moldova a aderat la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene în luna septembrie 2023. Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România, Republica Moldova a beneficiat de acest mecanism pentru a face față numărului mare de persoane strămutate din Ucraina ca urmare a invaziei ruse la scară extinsă în țara vecină. În același context, în România, la Suceava, a fost inaugurat un hub umanitar pentru sprijinirea refugiaților ucraineni, acesta devenind funcțional încă din primăvara anului 2022. Astfel, ambele state oferă în prezent facilități legate de infrastructura de transport sau comercială care contribuie la asigurarea unor resurse financiare pentru bugetul de stat al Ucrainei. Relevanța acestora a crescut și mai mult în contextul extinderii discuțiilor despre rolul și statutul pe care l-ar putea obține Bucureștiul și Chișinăul în procesul de reconstrucție post-război a statului ucrainean. România dorește să își asume rolul de hub logistic pentru Ucraina, iar includerea Republicii Moldova în această ecuație de infrastructură îi întărește capacitatea de a juca un rol esențial în acest proces. Relevanța cooperării este evidențiată și de participarea activă în cadrul trilateralei România-Ucraina-Republica Moldova, ridicată la nivel prezidențial(Trilaterala prezidențială România-Republica Moldova-Ucraina) după summitul pentru Europa de Sud‑Est, organizat la Odessa în vara lui 2025 (Președinția României, iunie 2025). Republica Moldova nu dispune de garanții de securitate ferme, care să îi asigure suveranitatea și integritatea teritorială în cazul unui scenariu negativ în Ucraina. În acest context, România trebuie să își asume protecția propriilor cetățeni atât în țară, cât și în afara frontierelor naționale – inclusiv a cetățenilor săi din Republica Moldova. Acest lucru presupune o viziune privind interacțiunea bilaterală cu Republica Moldova, care să contribuie la întărirea capabilităților de apărare ale țării vecine prin diferite programe și inițiative de sprijin bilateral direct, dar și prin promovarea intereselor de securitate ale acesteia în cadrul formatelor de cooperare în domeniul securității la care Bucureștiul are deja acces, ca stat membru UE și NATO. Situația gravă de securitate a adus însă și o rază de speranță pentru Republica Moldova, în care România a avut de jucat un rol aparte. Consecințele geopolitice ale războiului din Ucraina au făcut posibilă deblocarea procesului de integrare europeană pentru Chișinău. După ce Ucraina a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la data de 28 februarie 2022, Republica Moldova și Georgia i-au urmat exemplul. Astfel, pe 3 martie 2022, ambele state și-au înaintat cererile de aderare la Uniunea Europeană. România a răspuns imediat printr-o diplomație europeană activă pentru a convinge partenerii din UE că Republica Moldova trebuie să primească asistența politică, economică și diplomatică necesară pentru a nu rămâne în afara proiectului european. În același context, România a contribuit prin eforturi diplomatice importante și la asigurarea accesului cetățenilor din Republica Moldova la resurse suplimentare pentru asigurarea securității în diferite domenii. În mod special este vorba de crize de securitate regională, dar și la mecanisme care contribuie la combaterea consecințelor dezastrelor naturale sau tehnogene. Astfel, aceste demersuri ale părții române s-au încadrat într-un efort mai amplu la nivel european de a oferi sprijin extins statelor afectate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei(Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, septembrie 2023). Abandonarea Republicii Moldova în sfera de influență a Kremlinului ar fi însemnat că Federația Rusă s-ar fi apropiat și mai mult de obiectivele definite în principalele sale documente strategice de politică externă: refacerea influenței sale în spațiul ex-sovietic. 4 Friedrich-Ebert-Stiftung e.V.