Solidaritate strategică fără paternalism simbolic După 2022, relația bilaterală dintre România și Republica Moldova a trecut de la simbolismul fraternității la o solidaritate strategică bazată pe cooperare pragmatică. Bucureștiul a consolidat dimensiunea instituțională prin relansarea Camerei Bilaterale de Comerț și Industrie, noi acorduri privind utilizarea fondurilor europene și sprijinirea constantă a rezilienței Chișinăului, țintă a războiului hibrid rusesc. În același context regional complicat, a fost necesară o mobilizare extraordinară pentru a găsi resurse financiare care să ajute Republica Moldova să facă față provocărilor asociate războiului din Ucraina. Astfel, România, în parteneriat cu Franța și Germania, au lansat Platforma de Sprijin pentru Moldova. Prin această inițiativă, cele trei state partenere au reușit să mobilizeze resurse importante, destinate diminuării impactului negativ al agresiunii ruse pe mai multe dimensiuni. Una dintre acestea se referea la asigurarea asistenței umanitare pentru refugiați și întărirea capabilităților Republicii Moldova de a răspunde riscurilor de securitate. O altă dimensiune, însă, avea drept obiectiv atenuarea efectelor negative directe ale războiului asupra economiei regiunii. Mai mulți donatori au fost invitați să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova prin proiecte concrete de infrastructură durabilă. Resursele financiare au fost alocate în tranșe, uneori fiind întârziate de anumite realități naționale cu care se confruntau statele donatoare care au acceptat invitația de a contribui la susținerea Republicii Moldova. Monitorizarea a fost organizată de Ministerul Finanțelor ( Ziarul de Gardă, decembrie 2022), care a publicat în diferite perioade mai multe serii de comunicări, cu scopul de a asigura transparența folosirii acestor resurse. Pe plan politic, relația a evoluat de la o retorică paternalistă, de prietenie asimetrică, la o logică de parteneriat matur, în care Chișinăul revendică autonomie decizională, iar Bucureștiul încearcă să-și redefinească rolul din donator într-un facilitator al integrării europene. Această recalibrare rămâne însă incompletă, din cauza absenței unei comunicări strategice clare care să explice publicului român și european miza cooperării. Ambiguitățile din discursul oficial au fost speculate propagandistic, iar România – deși menționează securitatea Moldovei ca prioritate – evită să comunice deschis despre implicarea sa diplomatică, economică și energetică. În contextul noii dinamici regionale, în care Ucraina a schimbat logica dosarului transnistrean și Rusia nu mai poate fi considerată mediator, Bucureștiul 6 Friedrich-Ebert-Stiftung e.V. are ocazia să-și reafirme rolul de actor regional relevant, cu o politică predictibilă și o solidaritate strategică lipsită de paternalism. O monitorizare atentă arată însă că lipsa de comunicare nu este și lipsă de acțiune. Uneori intervenția a fost discretă, cum s-a întâmplat în Regiunea Autonomă Găgăuzia(Baciu, iulie 2023), sau în perioada pandemiei, când Bucureștiul și-a asumat să susțină Republica Moldova prin alocări de resurse energetice, umanitare, echipamente medicale sau chiar facilitând accesul la vaccin pentru locuitorii Republicii Moldova. Mai mult, statul vecin a continuat să fie principalul beneficiar al asistenței financiare pentru dezvoltare din partea României, fără ca aceasta să pretindă recunoaștere politică din partea guvernării moldovenești mai puțin pro­europene de la acea perioadă. Alteori România a intervenit mai explicit, precum în perioada completării chestionarului de aderare la UE sau în primul an de război extins împotriva Ucrainei; sprijinul acordat Republicii Moldova a venit de la București rapid și, atipic pentru birocrația românească, necomplicat – de cele mai multe ori funcționând ca ajutor de primă instanță. În februarie 2022, chiar înainte de declanșarea agresiunii extinse împotriva Ucrainei, România și Republica Moldova au semnat un acord privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro(Portal legislativ, mai 2022). Obiectivele urmărite au fost de a încuraja coordonarea mai multor inițiative de infrastructură care să contribuie nu doar la îmbunătățirea capabilităților economice(infrastructură legislativă în domeniul încurajării investițiilor) sau energetice(livrări de energie electrică către Republica Moldova, afectată de atacurile frecvente rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei) ale Republicii Moldova, dar și a perspectivei investiționale a României. În 2024, Guvernul României a aprobat prin ordonanță de urgență un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova, destinat continuării exportului de energie electrică și consolidării infrastructurii energetice. O altă inițiativă importantă, adoptată de Senatul României în septembrie 2023, a vizat înființarea unui fond de asistență tehnică și financiară pentru autoritățile publice locale din Republica Moldova. Acest fond, în valoare de 10 milioane EUR pentru perioada 2022-2025, avea rolul de a stimula cooperarea bilaterală la nivelul autorităților publice locale. Deși proiectele diferă ca formă, prioritățile au