SILVIU MIHAI| ROMÂNIA: REFUGIAȚI ÎNTR-O ȚARĂ DE EMIGRANȚI? relatate în presa din România cu obișnuita isterie – în ce privește cazul din urmă, chiar cu o doză bună de ipocrizie, c ăci, în România, multe femei se confruntă în viața de zi cu zi cu astfel de forme de violență sexualizată, fără a fi nevoie de prezența unor«imigranți musulmani», pentru explicarea fenomenului. În relatările presei, astfel de evenimente sunt încă subsumate categoriei bizarului îndepărtat, fapte sau situații care«pe noi» nu ne afectează, sau, dacă o fac, cel mult indirect. În România, o dezbatere serioasă și fundamentată despre subiecte globale importante ca islamismul, migrația sau războiul din Siria este la fel de puțin probabilă precum apariția unui partid populist de dreapta. Asta și explică parțial de ce, în chestiunea refugiaților, președintele Johannis se mulțumește deocamdată cu o poziție de respingere moderată, dar în principiu flexibilă și deschisă. Cu aceeași reținere a reacționat și Biserica Ortodoxă, o instituție altfel ultra-conservatoare, cu care se identifică – cel puțin teoretic – 85% dintre români, ceea ce-i conferă un rol important în multe dezbateri sociale și câteodată chiar și în politică. Anul trecut, mai mulți episcopi și-au exprimat păreri foarte diverse, mergând de la islamofobie fățișă până la apelul la iubirea străinului, propăvăduită de evanghelie, fără ca patriarhul să simtă nevoia de a trasa o linie concretă de urmat. Societatea românească seculară, în schimb, solicită mai multă angajare și solidaritate europeană din partea ț ării. Organizațiile nonguver­namentale critică demersurile șovăitoare ale mediului politic și amintesc că statutul de membru al UE nu înseamnă doar drepturi și avantaje. În cazul probabil al recrudescenței crizei refugiaților, tocmai ONG-urile ar putea juca un rol hotărâtor în reformularea poziției oficiale a României. Vocea ONG­urilor este ascultată de regulă de clasa de mijloc din marile orașe, tânără, educată și dinamică, ce se consideră un stâlp al societății, pro-europeană și progresistă și care i-a adus la putere atât pe Johannis, cât și pe Băsescu. Politicienii ce cad în dizgrația societății civile riscă pierderi considerabile de punctaj în București și în orașele universitare din Transilvania, la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. În orice caz, reajustarea liniei oficiale pare mai probabilă decât o nouă confruntare cu Bruxellesul, în caz că se ajunge din nou la un moment decisiv, în decursul întâlnirilor la vârf ale UE din acest an. 6