MATTHIAS JOBELIUS, VICTORIA STOICIU| MITUL„TURISMUL UI SOCIAL” perioadă Israelul și Turcia(cf. Sandu et al., 2006, Ban, 2009). Ca urmare a prelungirii situației economice proaste a României, în anii ce au urmat, din ce în ce mai mulți titulari ai populației majoritare au părăsit țara. Pro lul emigranților s-a diversi cat, uxurile migratorii s-au diferențiat. În această a doua fază a migrației, s-a făcut simțită o orientare mai marcată către Occident: Italia și Spania au devenit țări de destinație mult mai importante. Odată cu ridicarea obligativității vizelor pentru accesul românilor în spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2002, a început cea de-a treia fază a migrației, ce continuă și astăzi. Începând cu acest an, numărul emigranților români în UE a crescut substanțial. În anul 2002, cel puțin 300.000 de români lucrau în țările UE. La scurtă vreme înainte de aderarea României la UE în anul 2007, cifra se ridica deja la 1,3 milioane. După aderarea la UE în anul 2007, cifrele au crescut în continuare. OECD estimează că în anul 2011 cca. 3,5 milioane de români munceau în străinătate(OECD 2013a), ceea ce ar reprezenta 18,5 procente din populația totală a României. Dintre noile state membre ale UE(EU-8 și EU-2), România și Polonia, luate împreună, sunt țările de origine ale celor mai mulți imigranți în cele 15 țări cu statut de membru vechi al UE(EU-15 ⁴)(Kahanec 2012:12). Motive pentru emigrare: locuri de muncă mai bune, venituri mai mari Cei mai mulți dintre românii care pleacă în străinătate o fac în căutarea unor posibilități mai bune de muncă și în perspectiva creșterii veniturilor (Rolfe et al., 2013, Stănculescu/Stoiciu, 2012). Acest aspect se explică prin salariile mici și perspectivele insu ciente pe piața muncii din România. Dup ă prăbușirea comunismului, volumul forței de muncă având o ocupație cu forme legale s-a înju ­mătățit(de la 8 la cca. 4 milioane de cetățeni cu loc 3. EU-8 cuprinde țările est-europene care au aderat la UE în 2004: Cehia, Letonia, Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia. EU-2 reprezintă țările care au aderat în 2007: România și Bulgaria.(n.a.) 4. Prin EU-15 este desemnat grupul statelor membre ce făceau parte din UE încă dinaintea celor două valuri de extindere din 2004 și 2007.(n.a.) de muncă); aproximativ 3,5 milioane de locuri de muncă au dispărut pe termen lung, mai cu seamă în industrie. Aceste evoluții au dus la formarea unui însemnat sector economic informal, în care oamenii lucrează de regulă în condiții precare, fără contracte de muncă și fără asigurări sociale. Această economie subterană reprezintă în România aproape 30% din PIB și produce aproximativ 40 de miliarde de euro. În ce privește ponderea sectorului informal, raportat la PIB, România și Croația au, după Bulgaria, sistemele economice subterane de cele mai mari proporții din întreaga UE(AT Kearney 2013). Și în alte privințe economia României este tipică unei țări a ate în tranziție. Domeniul agriculturii este marcat de o economie neproductivă, de subzistență. Aproximativ 30% din populația activă lucrează în acest domeniu. Chiar și așa, doar o parte insigni antă desfășoară o activitate salarizată. Majoritatea covârșitoare lucrează în mici gospodării agricole de familie. Suprafața medie a unui astfel de teren agricol este de 2,3 hectare(în Germania: 58 de hectare). În unele regiuni rurale infrastructura este de citară și încă nu s-a reușit branșarea tuturor gospodăriilor la rețeaua de curent electric. Structura economică și ocupațională defectuoasă se răsfrânge și asupra nivelului veniturilor. După aproape 25 de ani de tranziție, salariul lunar mediu în România nu depășește suma brută de 2278 de RON, echivalentul a 506 EURO(în Germania: 3391 de Euro) ⁵. Se apreciază că cca. 70% dintre angajaţi câștigă sub salariul mediu. Aproximativ 900.000 de persoane câștigă salariul minim pe economie, a at în jurul sumei de 200 de Euro lunar brut(900 RON). Profesorii care predau în ciclurile primare sunt remunerați cu cca. 250 de Euro net pe lună, ceea înseamnă mai puțin de 10% din cât câștigă omologii lor germani ⁶. Nivelul scăzut al salariilor este unul din motivel e pentru care România, împreună cu Bulgaria, e prezintă cel mai mare risc de sărăcie în UE. 5. Surse: Banca Națională a României, Statistisches Bundesamt (O ciul Federal de Statistică al Germaniei).(n.a.) 6. Un exemplu: profesor la ciclul primar, landul Renania de Nord - Westfalia, categoria de salarizare A12, treapta 4, clasa de impozitare 1, salariu 2612,23 Euro.(n.a.) 2