MATTHIAS JOBELIUS, VICTORIA STOICIU| MITUL„TURISMUL UI SOCIAL” Totuși, aceeași statistică arată că numărul medicilor a crescut în România între anii 2000 și 2010 anual cu 2,1 procente, ceea ce ar contrazice teza unui brain drain dramatic. Importante efecte economice le produc transfe ru­rile de bani efectuate de emigranții români către România. Potrivit BNR, aceste transferuri s-au ridicat, între anii 2005 și 2012, la suma totală de 36,2 de miliarde de euro, reprezentând cca. 3% din economia națională. Sumele transferate în țară au crescut permanent până în 2008, atingând un nivel maxim de 6,6 miliarde de euro, iar de atunci se a ă în scădere, în urma crizei economice din sudul Europei. În 2011, sumele transferate s-au ridicat la cifra de 3,7 miliarde de euro. Aceste transferuri de bani reprezintă o sursă importantă de venituri pentru multe familii de români. Studii pe această temă relevă că banii sunt folosiți în primul rând pentru acoperirea cheltuielilor curente și achitarea datoriilor, în timp ce aproximativ o cincime din destinatari utilizează acești bani și pentru investiții în educație. Scăderea volumului de transferuri începând cu 2008 arată însă și cât de volatile sunt aceste uxuri de bani. Prin dependența sa de transferuri de bani din străinătate și de alte genuri de import de capital, economia României este extrem de expusă, mai ales atunci când economiile altor țări trec prin criză. Integrare bună pe piața muncii din Germania Cetățenii români, totodată cetățeni ai UE, pleacă de preferință în acele țări unde se pot aștepta să găsească de lucru sau unde au deja contacte personale, așadar nu în țările unde sistemele de protecție socială sunt mai dezvoltate. Aserțiunea că ar exista o corelație pozitivă între mișcările de migrație și nivelul înalt al ajutoarelor de șomaj din țara de destinație, așadar că s-ar desfășura un„turism spre sistemul german de protecție socială”, nu poate dovedită empiric, în cazul emigranților români. La fel de puțin se poate proba și teza similară cu privire la migrația internă pe întreg teritoriul UE(Giulietti et al. 2011). În Germania, românii sunt bine integrați pe piața 7. Croația, cel mai recent stat membru al UE, nu este cuprinsă în aceste statistici.(n.a.) muncii. În comparație cu media imigranților proveniți din alte state estice ale UE(Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria ⁷), precum și față de cei proveniți din statele membre sud-europene(Grecia, Italia, Portugalia și Spania), românii au cea mai mare rată de ocupare a forței de lucru, ridicându-se la 60,2%(IAB 2013a). Rata șomajului printre românii din Germania, care atinge 5,3%, este sub media raportată la întreaga populație a Germaniei(6,7%) și mult sub media raportată la populația străină în general(14,7%) ⁸. În calitatea lor de cetățeni ai UE, românii cu domiciliul în Germania au de principiu dreptul la alocație pentru copii și, dacă îndeplinesc anumite condiții și au lucrat anterior pe posturi unde li s-au oprit contribuțiile sociale din remunerare, au dreptul și la ajutor de șomaj de tip I( Arbeitslosengeld I) și la sprijin nanciar reglementat de Codul Social( SGB II – Hartz IV). Sprijinul nanciar de tip SGB II de regulă nu se acordă în primele trei luni după sosirea în Germania. La ora actuală este controversat din punct de vedere juridic în ce măsură cetățenii străini proveniți din UE, a ați în Germania în șomaj, sunt îndreptățiți să primească SGB II. În jurisprudența lor recentă, multe instanțe germane specializate în spețe sociale consideră excluderea cetățenilor UE de la sprijinul nanciar de tip SGB II ca ind o încălcare a dreptului european. În comparație cu populația străină în ansamblu de pe teritoriul Germaniei, românii a ați în Germania nu solicită decât în proporție restrânsă ajutoare sociale. La ora actuală, 7,4% dintre români primesc sprijin nanciar în conformitate cu reglementările SGB II. Această cifră este foarte puțin sub media națională a cetățenilor germani care bene ciază de ajutor social (7,5%) și în mod pronunțat sub media corespunzătoare populației străine în totalitate (16,2%)(IAB 2013a). Ponderea cetățenilor români la totalitatea bene ciarilor de ajutoare sociale de tip SGB II atingea în iulie 2013 un procent de 0,3% (BMAS, 2013:8). Probleme concentrate în anumite zone geogra ce Cifrele citate mai sus cu privire la integrarea reușită a 8. Surse: rata șomajului români/total străini: IAB 2013a; data calculului: 30.06.2013. Rata șomajului la totalul populației: Agenția Federală a Muncii, decembrie 2013.(n.a.) 5