MATTHIAS JOBELIUS, VICTORIA STOICIU| MITUL„TURISMUL UI SOCIAL” Cali cări și ocupaţii ale imigranților români Statisticile românești cu privire la emigrare și pro lul emigranților sunt lacunare în comparație cu statisticile în materie de imigrare ale țărilor de destinație. Întrucât în acestea din urmă nu găsim decât date cu privire la pro lul imigranților români în țara respectivă, nu este ușor să creionezi un pro l general al emigrantului român. Totuși, se pot face câteva aserțiuni generale: După datele furnizate de Comisia Europeană, în ultimii ani 52% dintre imigranții din interiorul UE proveniți din UE-2 aveau un nivel mediu de cali care, iar 34% un nivel scăzut de cali care. Cota de emigrare din țara de origine, în rândurile celor cu studii superioare, este estimată ca ind de 14% printre imigranții proveniți din EU-2. Datele provenite din recensământul populației României din 2011 și cele furnizate de ANOFM sugerează o pondere asemănătoare. În Germania, cetățenii români se numără printre grupurile cali cate și bine integrate de imigranți. Este adevărat că nivelul de cali care al imigranților proveniți din țările EU-2 este ceva mai scăzut decât cel al imigranților proveniți din țările EU-8, dar este în același timp mai ridicat decât nivelul de cali care al cetățenilor proveniți din țările sudul Europei, care se stabilesc în Germania(DIW 2013:13). Ce-i drept, potrivit Institutului German pentru Cercetare Economică(DIW), nivelul de cali care al imigranților proveniți din țările EU-2 s-a înrăutățit în ultimii ani. În timp ce dintre românii și bulgarii veniți în Germania înainte de 2007 doar 36% nu aveau o cali care profesională, în rândurile celor veniți începând cu 2007 acest procent se ridică la 46% (ibid.) 33% dintre cei din urmă amintiți dispun de o cali care, 21% sunt absolvenți de studii superioare (ibid. și IAB 2013a). După vârstă, cel mai bine reprezentat este grupul celor cu vârste între 25 și 35 de ani(vârsta medie: 33 de ani), iar durata medie de ședere în Germania a aceleiași categorii este de 5-6 ani(O ciul Federal de Statistică, data: 31.12.2012). Românii și bulgarii în căutare de lucru în țările UE muncesc preponderent în domeniul construcțiilor (21,2%), în gospodării private și îngrijirea la domiciliu(17,5%), precum și în domeniul hotelier și gastronomic(14,2%)(EC 2011). Dintre emigranți, 14% reușesc să obțină în străinătate un loc de muncă cu un nivel de cali care superior celui avut în țara de origine, 22% rămân la același nivel de cali care, tot 22% lucrează în țara de destinație pe posturi cu un nivel inferior de cali care, iar 36% nu avuseseră în România nicio ocupație. (Stănculescu/Stoiciu 2012). Efectele migrației asupra României 0 La întrebarea ce efecte are migrația asupra țării de origine, în cazul României nu se poate da un răspuns neechivoc. În dezbaterea publică din România, de regulă se pune accent pe efectele negative ale migrației. Cel mai adesea se vorbește despre un„brain drain”, iar rata mare a emigrării este văzută drept o dovadă a eșecului tranziției. Cifrele cu privire la pro lul de cali care a emigranților români, citate mai sus, nu permit deocamdată tragerea unei concluzii genera ­lizatoare, după care ar exista un brain drain la nivelul întregii țări și cuprinzând toate sectoarele economiei. Chiar și rata șomajului printre absolvenții de studii superioare arată o diminuare a forței de lucru cali cate, dar nu o lipsă a acesteia. Ridicându-se la 4,5%, ea este relativ mică și se a ă sub rata medie o cială a șomajului în general. Cu 7,3%, rata șomajului general rămâne și ea rezonabilă, acest aspect datorându-se parțial și emigrării constante. Mai degrabă se poate presupune că„exodul creierelor” din România este un fenomen limitat la anumite sectoare. Astfel, în sistemul de sănătate, plecarea medicilor este un subiect mult discutat(Tilea et al., 2013). În mass media se spune că 20.000 până la 30.000 de medici ar părăsit țara în ultimii 25 de ani. Potrivit unei statistici publicate de săptămânalul DIE ZEIT, cei mai mulți medici străini care lucrează în Germania sunt români(ZEIT 2014). După datele OECD, în România, unui număr de 1000 de locuitori îi revine un număr de 2,4 de medici activi. Astfel, România se a ă în această statistică, împreună cu Slovenia, foarte puțin în urma Marii Britanii(2,7 medici la 1000 de locuitori) și înaintea Poloniei(2,2 medici), situându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană(media în UE: 3,4; în Germania: 3,7). 4