MATTHIAS JOBELIUS| ÎNTRE INTEGRARE ȘI EXPLOATARE Figura 3: Situația migranților din UE-2 pe piața munci d in Germania 30 0000 25 0000 20 0000 15 0000 10 0000 5 0000 0 2010 2011 2012 2013 2014 Prezentare proprie, surse: IAB 2014, BA 2014 Persoane cu contracte de muncă Persoane în forme cu contribuții obligatorii la asig. sociale Persoane cu ocupații minore Șomeri Beneficiari de prestații în baza SGB-II Românii au o poziție foarte bună pe piața muncii Chiar și înainte de intrarea în vigoare a deplinei libertăți de circulație a forței de muncă, românii erau foarte bine integrați pe piața muncii din Germania(Jobelius/ Stoiciu 2014). Acest lucru este valabil și astăzi. Rata șomajului în rândul românilor din Germania a scăzut și după intrarea în vigoare a deplinei libertăți de circulație a forței de muncă. Ea se situează la 6,6%(oct. 2014), fiind nu doar semnificativ mai redusă față de rata șomajului în rândul altor categorii de imigranți, ci și față de rata generală a șomajului din Germania. În privința beneficierii de prestații în baza Codului social II ⁵(SGB-II), printre care și asistența de tip Hartz IV ⁶, românii înregistrau o pondere de 9,5% din totalul lucrătorilor din această categorie. Aceasta reprezintă cu 2,2% mai mult față de anul trecut, dar rămâne încă sub cota de beneficiari de asistență din rândul imigranților din UE-8 și UE-4(cf. IAB 2014) ⁷. Diferențe tot mai mari între români și bulgari O analiză a principalilor indicatori de pe piața muncii relevă însă și că situația românilor diferă tot mai mult de 5. Codul Social II privește asigurarea de bază pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă și este parte integrantă din Codul Social(în germ. Sozialgesetzbuch ­SGB) care reglementează toate aspectele legate de garantarea drepturilor sociale în Germania. 6. Începând cu 2003 se produc o serie de modificări ale legislației muncii în Germania, modificări ce au ajuns să poarte numele președintelui comisiei ce consilia guvernul în problemele pieței muncii, Peter Hartz.„Hartz IV”desemnează în limbajul comun noul tip de ajutor de șomaj introdus care comasa vechiul ajutor de șomaj cu ajutorul social și nu mai era legat de venitul dobândit anterior de șomer, ci de un set de necesități de bază(ajutor de bază, ajutor pentru educație, ajutor pentru locuință și încălzire etc.). 7. UE-8 cuprinde statele din Europa de est, intrate în Uniunea Europeană în anul 2004: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Cehia și Ungaria. UE-4 reprezintă statele din Europa de sud: Grecia, Italia, Portugalia și Spania. cea a bulgarilor. În raport cu cetățenii români, cei bulgari sunt mai slab integrați pe piața muncii. Discrepanța devine extrem de evidentă în privința beneficierii de prestații în baza SGB-II. În timp ce în rândurile românilor, ponderea celor ce beneficiază de aceste prestații a crescut într-un an cu 2,2 puncte procentuale, în privința bulgarilor această pondere a crescut în aceeași perioadă cu 7,8 puncte procentuale până la 22,9%. Bulgarii nu se situează astfel doar deasupra ponderii înregistrate de alte categorii de cetățeni ai UE în Germania, ci și deasupra ponderii în totalul străinilor din Germania(IAB 2014: 9). Din acest punct de vedere trebuie luat în calcul că din rândul cetățenilor bulgari ce beneficiază de prestații, 14,1% sunt așa-numiții»Aufstocker«- adică lucrători, ale căror venituri din muncă sunt atât de mici, încât pentru asigurarea existenței depind de suplimentarea din asistența socială. Figura 4 arată o comparație directă între diversele categorii în raport cu situația de pe piața muncii a străinilor din Germania. Salarizare proastă, ocupare sub nivelul de calificare Ponderea ridicată a»suplimentaților« indică deja faptul că lucrătorii bulgari au mai mult de suferit de pe urma unor salarii mici și unor condiții precare de ocupare. Într­adevăr, Figura 5 arată că cetățenii din UE-2 câștigă în Germania semnificativ mai puțin decât alte categorii de pe piața muncii. Acest lucru este valabil atât în cazul bulgarilor, cât și în cel al românilor. Astfel, venitul mediu brut obținut de lucrătorii români și bulgari cu normă întreagă în Germania este de 1885 de euro – vizibil sub venitul mediu brut al lucrătorilor germani cu normă întreagă și cel al lucrătorilor străini cu normă întreagă, stabiliți în Germania(IAB 2014: 3).