MATTHIAS JOBELIUS| ÎNTRE INTEGRARE ȘI EXPLOATARE Figura 6: Lucrători UE-2 î n Germania după sectoare Sănătate/ S ocial 6% A ltele 12% Alte servicii economice (d in care 5% forță de muncă împrmutateă) 17% Hoteluri și gastronomie 14% Agricultură/industria forestieră 20% Industria prelucrătoare (in c l. prelucrarea cărnii) 9% Construcții 9% Comerț 7% Transport și depozitare 6% Prezentare proprie, sursa: BA 2014, situația din iunie 2014, clasificarea sectoarelor de activitate WZ 2008 În timp ce asemenea cazuri individuale capătă notorietate la nivel național, adevărata dimensiune a problemei poate fi doar imaginată. Faptul că imigranți din Europa centrală și de est lucrează sistematic ilegal și în condiții de exploatare este documentat(cf. DGB 2012, Wodke 2014). Persoanele afectate devin spre exemplu victime ale reținerii din salariu și fraudei salariale, ale lipsei asigurărilor de sănătate, chiriilor abuzive sau condițiilor degradante de locuit. Apar însă frecvent și cazuri de trafic de persoane sau muncă forțată(BGMA 2013, BKA 2013). Numărul victimelor este necunoscut Numărul persoanelor afectate este imposibil de determinat. De multe ori sunt generate raporturi de dependență, care împiedică victimele să se apere și să se adreseze poliției sau centrelor de informare din Germania. În 2013, în Germania au avut loc 53 de anchete în legătură cu infracțiunea de trafic de persoane în vederea exploatării forței de muncă – așa numita exploatare excesivă prin constrângere, prevăzută la art. 233 din Codul Penal german(Wodke 2014). Acest număr restrâns de anchete în raport cu dimensiunea reală estimată se explică prin faptul că autoritățile implicate în anchete nu stabilesc o conexiune între încălcarea unor drepturi din sfera muncii pe de-o parte și traficul de persoane pe de-alta, iar în aceste împrejurări cazurile rămân neidentificate(BGMA 2013, Wodke 2014). Lucrurile stau altfel în privința traficului de persoane cu scopul exploatării sexuale. Numărul de anchete sub acest aspect este vădit mai mare(BT 2014c). Potrivit Poliției judiciare federale(BKA), în anul 2013, atât suspecții cât și victimele traficului de persoane cu scopul exploatării sexuale proveneau în majoritatea lor din România și Bulgaria(BKA 2013). Și mai răspândite sunt formele de exploatare la nivel de salariu și program de lucru. Unele raporturi de ocupare, cum ar fi contractele de prestări de servicii, împrumuturile de forță de muncă sau detașarea de lucrători, au o tendință mai accentuată din acest punct de vedere. Ramurile economice, în care aceste forme de ocupare sunt răspândite, cum ar fi construcțiile, serviciile de curățenie, gastronomia, sacrificarea animalelor și prelucrarea cărnii sunt și sectoarele în care se găsesc frecvent lucrători români și bulgari(Figura 6). Astfel, 8,6% dintre lucrătorii din UE-2 aflați în Germania lucrează în construcții, iar 9,1% în industria prelucrătoare, în care se încadrează și prelucrarea cărnii. Cel mai important sector de activitate pentru români și bulgari este agricultura și industria forestieră: aici lucrează 19,8% dintre ei. Sindicatele din Germania reclamă faptul că mecanismele de control sunt prea puține sau prea slabe, pentru a garanta respectarea standardelor sociale și de muncă în aceste domenii de activitate. Sindicatele cer printre altele o creștere a personalului autorităților cu atribuții în