MATTHIAS JOBELIUS| ÎNTRE INTEGRARE ȘI EXPLOATARE domeniul protecției muncii și o instruire specială a acestui personal. O nevoie evidentă de îmbunătățire se constată și în privința înregistrării și documentării unor cazuri de exploatare și ocupare ilegală a forței de muncă(cf. BT 2014b: 10). În special este însă nevoie de dezvoltarea și finanțarea pe termen lung a unei infrastructuri de informare pentru lucrătorii mobili și detașați din UE, întrucât primul pas pentru împiedicarea exploatării forței de muncă și a ocupării ilegale este transmiterea de informații către lucrătorii afectați. Numai cel care își cunoaște drepturile le poate și apăra. Probleme pentru municipalități Discrepanțe nu există doar între români și bulgari, între persoanele corect și cele prost plătite, între imigranții apreciați și cei exploatați, ci și între diferitele regiuni din Germania. Dacă în general integrarea pe piața germană a muncii a românilor poate fi considerată foarte bună, iar în cazul cetățenilor din UE-2»relativ bună«(IAB2014: 3), situația de la nivelul unor municipalități individuale diferă vizibil de media națională. Câteva exemple: rata generală a șomajului în orașul Duisburg este de 14,1%, adică aproape dublă față de cea din Augsburg(7,5%). Dar rata șomajului în rândul bulgarilor din Duisburg atinge 37,2%, de aproape opt ori mai mult decât cea din cadrul bulgarilor din Augsburg(4,7%). La München, ponderea românilor care beneficiază de prestații în baza SGB-II este aceeași ca a restului populației din oraș: 5,1%. La Berlin însă, 23,8% dintre români primesc prestații în baza SGB­II, cu 7,7 puncte procentuale peste media de la Berlin (ibid: 10). Figura 7 evidențiază câteva dintre aceste diferențe regionale. Aceste date arată că în ciuda unei medii naționale bune a integrării românilor și bulgarilor pe piața muncii din Germania, există diferențe regionale, care pot deveni repede o problemă pentru municipalitățile afectate. Institutul pentru Piața Muncii și Cercetare Profesională (Institut für Arbeitsmarkt und Berufsforschung- IAB) vorbește de»o concentrare a problemelor în câteva mari orașe«(IAB 2014: 6), între care Berlin, Bremen, Dortmund și Duisburg ies în evidență cu rate deosebit de mari ale șomajului în rândul cetățenilor din UE-2. Este corect și de înțeles faptul că orașele afectate cer să fie sprijinite financiar. Ca reacție, guvernul federal a luat hotărârea să amelioreze situația municipalităților, să aloce fonduri mai mari unor programe de asistență și să le adapteze mai bine la problemele comunităților locale(Bund 2014: 415). Concret, administrațiile locale vor fi degrevate cu 25 de milioane de euro prin creșterea contribuției statului federal la costurile de întreținere și încălzire. În plus, statul federal va prelua pe viitor costurile vaccinării copiilor din statele UE, ceea ce degrevează administrațiile locale cu alte câteva milioane de euro. Fraudele sociale: Vânătoarea unei fantome În paralel cu sprijinul comunităților locale, guvernul a decis să acționeze mai ferm împotriva fraudării sistemului de protecție socială, de exemplu prin instituirea de Figura 7: Rata șomerilor în rândul cetățenilor UE-2, în procente 35 30 25 20 15 10,3 10 6,7 5 0 Stuttgart 14,6 9,2 Media națională 12,6 12,7 Frankfurt 32,2 25,7 Duisburg UE-2 î n Germania Prezentare proprie, surs a: IAB 2014 Străini în Germania în total