FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG EUROSCEPTICISMUL ROMÂNESC 1 INTRODUCERE De-a lungul timpului, conceptul de euroscepticism a făcut obiectul unor dispute atât în sfera academică, cât și în lumea politică. În accepțiunea generală, euroscepticismul reprezintă opoziția față de instituțiile europene și față de procesul de integrare europeană. Acest înțeles vag și aparent atotcuprinzător nu spune prea multe despre motivele care conduc la instalarea euroscepticismului în opinia publică, modul în care acesta funcționează sau resorturile sale culturale și sociologice. De aceea, nu de puține ori, euroscepticismul a fost analizat mai degrabă ca o însumare de manifestări concrete, specifice unor contexte ideologice, culturale și societale naționale. În România, euroscepticismul nu a fost considerat ca fiind o tendință majoră a vieții publice, datorită aderării tardive a acestei țări la Uniunea Europeană(UE) și, mai ales, datorită cvasi­absenței unor forme directe și vizibile de contestare a procesului de integrare europeană. În mod constant, cercetările sociologice au demonstrat că opinia publică are o atitudine covârșitor favorabilă direcției euro-atlantice(Eurobarometre, 2003-2020). Nu este deci întâmplător că, în vreme ce naționalismul, xenofobia, extremismul și populismul din România post­comunistă au fost tratate în mod consistent de către oameni de știință, analiști politici și jurnaliști, euroscepticismul a suscitat atenția într-o măsură mai mică și a făcut mai rar obiectul unor cercetări aprofundate. În acest studiu, ne propunem să analizăm premisele, dimensiunile și modalitățile de manifestare ale euroscepti ­cismului românesc. Pentru aceasta, în prima secțiune, vom face o serie de precizări și delimitări conceptuale prealabile, încercând să determinăm locul euroscepticismului în bogatul peisaj politico-ideologic european. Apoi, vom încerca să sondăm originile euroscepticismului românesc în relație cu curentele istorice antecesoare și cu fenomenele politice conexe – naționalismul, legionarismul și național-comunismul. Ce a de-a treia secțiune cuprinde o analiză a euroscepticismului autohton prin repertorierea principalilor săi actori și a ideilor lor centrale și prin reliefarea modalităților sale specifice de manifestare, sec țiune care ne va permite să tragem, la finalul acestui raport, câteva concluzii relevante privind euroscepticismul românesc. 2