narativ care convine de minune forțelor eurosceptice din România. La această stare de fapt a contribuit în mare măsură și dosarul Schengen al României, care încă așteaptă un răspuns politic din partea decidenților de la nivel european, în ciuda faptului că România îndeplinește condițiile tehnice de aderare la spațiul Schengen de 11 ani( Hotnews, 2021). Un impact similar a avut și scandalul standardelor duble din industria alimentară declanșat în 2017 de grupul țărilor Visegrad, dar care fusese alimentat ani de-a rândul de suspiciuni și acuzații publice inclusiv din partea autorităților române(Bratu, 2016). Astfel de probleme și disfuncționalități reale, criticabile, de la nivel european sunt percepute de cetățenii români ca tratamente incorecte, discriminatorii, care nu fac decât să întărească prejudecăți adânc inculcate sau suspiciuni existente, ce ar putea apoi să fie ușor instrumentalizate politic. Cercetarea INSCOP menționată mai sus arată că sentimentul unei cetățenii europene de» mâna a doua« este larg răspândit printre români(78,2%) și că opinii precum cele că unele state europene blochează aderarea României la Schengen din motive economice(50,2%) sau că blocajul construcției de autostrăzi ar fi datorat unor » puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării« (35,4%) sunt și ele destul de des întâlnite(INSCOP, 2021b). Poate la fel de îngrijorător, aceeași cercetare(INSCOP, 2021c) demonstrează faptul că există o propensiune îngrijorătoare a electoratului de a vota partide orientate înspre apărarea valorilor religioase și a familiei tradiționale – 60% din votanți exprimând o asemenea ipotetică intenție. Deși acest procent scade, în cazul în care partidul respectiv ar susține apropierea față de Rusia(12%), totuși, procentul celor care și-ar menține preferința față de un astfel de partid chiar dacă acesta ar propune ieșirea României din UE este semnificativ(21% din totalul populației). Corobor ată cu procentul celor care apreciază că România s-ar dezvolta mai bine, în viitor, în afara Uniunii Europene(27%), această informație confirmă tendința de creștere a potențialului electoral al platformelor naționaliste și eurosceptice din ultimii doi ani. CINE SUNT EUROSCEPTICII ROMÂNIEI ȘI CE SUSȚIN EI? ACTORI, IDEI, MANIFESTĂRI PUBLICE 9