nemulțumirile socio-economice ale grupurilor de persoane vulnerabile, dar și ale celor cu venituri medii, ale căror principale temeri sunt legate de declasarea socială(Mișcoiu, 2020b). Ținând cont și de aceste premise complexe și de potențialul de precipitare a proceselor de recompunere și radicalizare a mișcărilor și platformelor critice față de Uniunea Europeană, fenomenul eurosceptic din România nu poate fi ignorat, chiar dacă, în comparație cu fenomene similare din alte state ale Uniunii Europene, caracterul său relativ moderat – cel puțin pe moment – nu produce îngrijorare la nivel european. Evoluția din ultimii ani a arătat că euroscepticismul românesc poate, în funcție de evoluția realităților socio-economice și politice, precum și a percepțiilor colective față de acestea, să devină un factor mai relevant în politica românească. CONCLUZII 1 1