FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG ÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI SOCIALE DIN ROMÂNIA INTRODUCERE Protecţia socială constituie un rol fundamental al statelor moderne şi este asumat ca un pilon definitoriu al Uniunii Europene ¹. Chiar dacă încadrarea ideologică a protecţiei sociale variază în Europa din punct de vedere istoric şi geografic, cu accente diferite pe compensarea defavorizării şi dezavantajării structurale, investiţia socială, redistribuţia resurselor de-al lungul vieții şi între generaţii, solidaritatea în fața riscurilor, capacitarea celor mai vulnerabili şi susținerea respectării drepturilor omului, există un consens dominant că guvernele ar trebui să asigure bunăstarea cetăţenilor. Constituţia României ² afirmă explicit, la Art. 47, datoria statului de a asigurara calitatea vieţii pentru toţi cetăţenii: 1 Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. 2 Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.(Constituţia României, Art. 47) La momentul redactării acestei lucrări(septembrie 2020), guvernul României se apropie de finalul perioadei de implementare a Strategiei naţionale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 şi, de asemenea, mai a Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020. Conform indicatorilor de referinţă ai Semestrului European, de la lansarea strategiei până în prezent, România a făcut puţine progrese în direcția reducerii sărăciei şi a incluziunii sociale (Comisia Europeană, 2020). 1 Vezi: Pilonul European al Drepturilor Sociale, https://ec.europa.eu/ commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary­union/european-pillar-social-rights/european-pillar-social-rights-20­principles_ro(accesat: 15.09.2020). 2 http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_2&par1=2(accesat: 15.09.2020). 3 Folosim conceptul de prestații socială în locul termenului de beneficii sociale din legislația din România(Legea Asistenței Sociale 292/2011), deoarece este termenul încetățenit în literatura de specialitate în limba română. Astfel, protecția socială este înțeleasă ca un drept social asigurat prin prestația statului care implementează măsuri redistributive pentru a compensa sau atenua efectele unor dezavantaje structurale sau ale unor situații de risc. 4 Sărăcia persoanelor ocupate sau“s ărăcia în muncă”se referă la rata de sărăcie a celor care lucrează, sunt ocupa ți pe piața muncii conform definiției Institutului Național de Statistică și Eurostathttps://ec.europa.eu/eurostat/ web/products-eurostat-news/-/DDN-20200131-2(accesat: 15.09.2020) Raportul de față are un dublu obiectiv: în primul rând, să compare efortul bugetar şi(acolo unde este posibil) eficienţa statului social din România, cu media Uniunii Europene(UE); în al doilea rând, să exploreze şi să reflecteze asupra potenţialelor direcţii de schimbare care ar putea îmbunătăţi protecţia socială din România. În acest sens, pornim de la distincţia convenţională dintre sistemul de asigurări sociale(pensiile, indemnizația de şomaj, concediul plătit de boală şi maternitate, despăgubiri pentru accidentele de muncă etc.), sistemul de asistenţă socială (prestațiile ³ financiare redistributive pentru cei cu venituri scăzute, alocațiile pentru copii, indemnizații pentru persoane cu dizabilităţi, locuințe socială şi alte forme de sprijin în natură pentru gospodăriile cu venituri mici etc.) şi serviciile sociale subvenţionate(îngrijirea copilului, îngrijirea de lungă durată a celor în vârstă şi a celor cu boli sau dizabilități care limitează posibilitatea unei vieți autonome, protejarea grupurilor vulnerabile etc.). Atenţia noastră se va concentra însă asupra transferurilor sociale redistributive care oferă sprijin în vederea asigurării unor venituri minime decente în situaţii de şomaj, sărăcie, bătrâneţe sau alte forme de vulnerabilitate, adică asupra protecţiei sociale şi a prestațiilor de asistenţă socială. În analiza funcţionării protecţiei sociale şi formularea recomandărilor pentru îmbunătăţirea sa ţinem cont atât de contextul specific al pandemiei de Covid-19, cât și de unele caracteristici durabile ale situației sociale și economice a României: Rate foarte înalte ale sărăciei persoanelor ocupate(16%, comparativ cu media UE de 9%) ⁴ Marginalizarea şi privaţiunile multiple grave cu care se confruntă comunitățile rome Inegalităţile de venit mari și impunerile fiscale excesive pentru salariaţii cu venituri mici(reținerile prin sistemul de impozite și contribuții sociale) Decalajul mare dintre mediul rural și urban în privința accesului la muncă echitabilă şi servicii sociale Ratele ridicate ale migraţiei transnaţionale pentru muncă în alte state ale UE şi ratele foarte mici ale migraţiei în România În prima secţiune, raportul discută, în linii generale, schimbările importante ale sistemului de protecţie socială din România în ultimul deceniu şi arată că raţiunile lor subiacente au fost reducerea cheltuielilor, diminuarea implicării statului în furnizarea de asistenţă socială şi limitarea sprijinului pentru cei situați în afara pieţei muncii. Aceste schimbări, rod al unei înţelegeri conservator-liberale a societăţii, au condus la 2