FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG ÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI SOCIALE DIN ROMÂNIA 6 RELEVANŢA MACRO-ECONOMICĂ A PROGRAMELOR DE PROTECŢIE SOCIALĂ INCLUZIVE – S tudiu de caz Creșterea Indicatorului Social de Referință(ISR) va avea drept rezultat o creștere proporțională a prestațiilor de asistență socială direct calculate în baza acestui indicator(indemnizațiile de șomaj, alocația pentru susținerea familiei, stimulentul de inserție pentru creșterea copilului, indemnizațiile acordate persoanelor cu dizabilități, ajutorul social pentru venitul minim garantat). Calculând în baza sumelor plătite sub formă de prestații de asistență socială pe anul 2019, creșterea ISR de la 500 lei la 1200 lei ar însemna o creștere a prestațiilor sociale cu 10,4 miliarde lei, sau 0,99 puncte procentuale din PIB(2019). Întrucât mărirea ISR afectează doar în jur de 8,6% din totalul plăților de asistență socială, aceasta ar duce la o creștere a cheltuielilor totale de asistență socială de 9,1%. Tabelul 4 Impactul creșterii ISR de la 500 lei la 1200 lei în baza bugetelor anului 2019 Ajutorul de șomaj Alocația pentru susținerea familiei Indemnizația pentru creșterea copilului Stimulent de inserție pentru revenirea timpurie din concediul pentru creșterea copilului Ajutor social(venit minim garantat) Indemnizații pentru persoanele cu dizabilități Total Creștere În% din PIB Suma totală plătită în 2019(lei) 591 363 4.244 690 555 3.697 10.140 Suma plăților rezultată în urma creșterii ISR 1.419 871 6.433 1.657 1.332 8.872 20.584 10.444 0,99% Sursa datelor: Agenţia Naţională pentru Plăţi și Inspecţie Socială(Raport privind Principalele Beneficii de Asistență Socială 2019), Ministerul Finanțelor Publice(Execuția Bugetară 2019) Pentru estimarea impactului macroeconomic trebuie să ținem cont de modelul de consum al populației României în general și al celor care beneficiază de asistență socială în particular. Pentru început, vom porni de la premisa că o creștere a ISR de la 500 lei la 1200 lei ar însemna o creștere a veniturilor gospodăriilor echivalentă cu 0,99 puncte procentuale din PIB, explicată mai sus. În teorie, aceste resurse suplimentare vor stimula cererea de consum, ceea ce contribuie la creșterea economică dacă aceasta 14 15 Calculată ca diferența dintre creșterea PIB și creșterea consumului final ca procent din creșterea PIB. 16 Creșterea importurilor de bunuri și servicii ca procent din creșterea PIB. 17 Creșterea impozitelor pe produs ca procent din creșterea PUB. este acoperită din activitatea internă. Economia României în ultimii trei ani a cunoscut o relativă stabilizare a indicatorilor macroeconomici, ceea ce facilitează calculul impactului unui stimulent bugetar asupra economiei. La nivel de țară, înclinația marginală spre economisire(ÎME) ¹⁵ din ultimii trei ani a fost de 10,4%, înclinația marginală spre import (ÎMI) ¹⁶ a fost de 49,7%, iar cota marginală de taxare(CMT) ¹⁷ de 7,7%. În 2019, valorile celor trei indicatori au fost de 13%(ÎME), 40,9%(ÎMI) și 8,7%(CMT). Acești indicatori structurali ar permite calculul unui multiplicator care să dea măsura impactului creșterii plăților de asistență socială asupra economiei, însă înainte de a face calculul vom avea câteva observații. 18