FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG ÎMBUNĂTĂŢIREA PROTECŢIEI SOCIALE DIN ROMÂNIA România. Mai mult, modificările nivelului mediu al prestațiilor au fost determinate de profilul demografic în schimbare al solicitanţilor de VMG, mai degrabă decât de sporirea generozităţii programului. Deoarece VMG este legat de indicatorul social de referinţă(IRS), a cărui valoare a rămas neschimbată din 2008, valoarea reală a prestațiilor, în raport cu evoluția prețurilor de consum, a scăzut în timp. Într-adevăr, dacă în 2008 valoarea ISR era la nivelul salariului minim brut(Ministerul Muncii, 2020), în 2020 ISR reprezenta doar 22,4% din salariul minim brut(Ministerul Muncii, 2020)¹⁰. Deloc surprinzător, în ciuda tonului optimist al unora dintre evaluatorii“ performanţei” programelor româneşti de asistenţă socială(Curtea de Conturi, 2017), realitatea este dramatică. Aşa cum arată Tabelul 2, chiar dacă România a înregistrat o creştere economică remarcabilă după criza globală din 2009-2012, rata de sărăcie a crescut de la 28,4% în 2012 la 30% în 2019. Aşa cum am arătat deja în Figura 8, impactul transferurilor sociale asupra ratei sărăciei este minim. În al doilea rând, sistemul nu reuşeşte să îşi atingă obiectivul declarat, cel al(re)inserţiei beneficiarilor pe piaţa muncii. Condiţionările excesive asociate acordării VMG nu sunt adaptate nevoilor beneficiarilor, ci îi încorsetează într-un sistem birocratic exigent de integrare pe piața muncii care nu ține cont de contextul regional şi local. Această politică ignoră complet două din caracteristicile centrale ale pieţei muncii din România: un puternic clivaj rural-urban, care influenţează disponibilitatea locurilor de muncă dintr-o zonă anumită, şi lipsa mobilităţii geografice a forţei de muncă, deoarece în multe zone nu există oportunități accesibile de transport. Prin urmare, obiectivul VMG de a încadra în muncă beneficiarii este imposibil de atins în majoritatea situaţiilor şi irelevant pentru imensa majoritate a beneficiarilor lui, care oricum sunt deja angajați în forme de muncă precară, fie pe piața muncilor informale, fie în munci ziliere, mai ales munci sezoniere în agricultură în zonele rurale (legea 52/2011). Dat fiind că, începând din 2015, beneficiarii de VMG pot să cumuleze formal venitul din munci ziliere cu ajutorul social oferit de VMG, atâta timp cât îndeplinesc munca comunitară obligatorie, ei sunt interesați să păstreze VMG-ul deoarece astfel rămân asigurați în sistemul public de asigurări de sănătate. Astfel, în loc să sprijine în mod real beneficiarii în obținerea unui loc de muncă decent, VMG funcţionează ca mecanism de control al șomerilor de lungă durată, care îi consideră“ nemerituoși”și îi pedepsește pe cei care refuză un loc de muncă(Arpinte, 2019) şi în același timp îi constrânge să accepte și relații de muncă dereglementate, precare pentru a-și asigura subzistența(Raţ, 2018, 2019). Într-un sens similar, alocaţia de susţinere a familiilor cu copii, introdusă în 2003(O.U.G. 105/2003) și acordată în baza anchetei sociale părinţilor cu venituri mici care au copii în întreţinere, oferă prestații relativ scăzute. Alocaţia de susținere(ASF) este condiționată de frecventarea regulată a şcolii, iar din 2011 acordarea prestației este diminuată după 20 de ore de absențe și încetează după 40 de ore de absență într-un semestru școlar. În consecinţă, cele mai defavorizate familii din comunităţile marginalizate, adesea de etnie romă, cărora le lipsesc resursele necesare pentru asigurarea şcolarizării copiilor lor au ajuns să piardă aceste prestații financiare(Raț şi Szikra, 2019). Familiile monoparentale au dreptul la sume uşor mai mari, dar nu există nicio altă diferenţiere în funcţie de vârsta copilului sau situaţia locativă a familiei, ceea ce înseamnă că gospodăriile rurale care se confruntă cu privaţiuni locative grave trebuie să se descurce cu exact aceeaşi sumă ca și familiile din mediul urban sau cele care au moștenit o locuință de domiciuliu. Mai mult, prestația are un plafon maxim la al patrulea copil, ceea ce înseamnă că familiile cu cinci sau mai mulţi copii primesc exact aceeaşi sumă ca și cele care au doar patru copii. Această dezavantajare a familiilor numeroase se află în contrast cu politicile familiale ale altor ţări din regiune, cum ar fi Ungaria şi Polonia(Raț and Szikra, 2019), şi afectează negativ adecvarea redistribuirii mai ales către familiile rome cu venituri mici, care au, în medie, mai mulţi copii decât majoritatea populaţiei şi se izbesc de numeroase bariere în accesul la serviciile de îngrijire a copilului şi în sistemul de educaţie(Guvernul României, 2015a, Horváth, 2017). Modalitățile prin care reglementările referitoare la VMG şi ASF pot îngreuna sau leza implementarea drepturilor sociale pentru familiile defavorizate, mai ales familii rome din zone marginalizate şi foarte sărace, respectiv modalitățile prin care impun forme stigmatizante de control comportamental pot fi analizate prin prisma conceptului de„incluziune adversă” al lui Amartya Sen(2000)¹¹(vezi Tabelul 3). Retorica politică a „meritului” se traduce în criterii şi condiţionări de eligibilitate specifice, cele mai importante fiind dovezile cultivării „angajabilităţii” prin şcolarizare, pregătire vocaţională şi căutarea susținută a unui loc de muncă, care, totuşi, se transformă în bariere de acces pentru cei cărora le lipsesc resursele minime necesare pentru a participa. În acelaşi timp, supra-birocratizarea administrării programelor de asistență socială, împreună cu nivelul de educație scăzut al solicitanţilor şi accesul foarte redus la sprijin legal în labirintul diverselor instituţii publice, conduce adesea la excluderea celor mai defavorizaţi(Bojincă, 2009; Arpinte, 2019; Raț, 2019; Țoc şi Buligescu, 2020). O interpretare critică a reglementărilor sociale arată că, în ultimii 20 de ani, la baza acestora au stat limitarea costurilor,„activarea” forţei de muncă și controlul şi disciplinarea beneficiarilor, iar efectele lor asupra reducerii sărăciei au rămas foarte modeste. 10 Ministerul Muncii, 2020, Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în perioada 2000-2018, disponibil aici: https://mmuncii.ro/j33/images/Date_lunare/s1-18.pdf. Valoarea salariului minim brut pe 2020 a fost extrasă din următorul document: https://mmuncii.ro/j33/images/Date_lunare/Sal_min_2020.pdf(accesat: 15.09.2020). 11 „Incluziunea adversă” este un concept introdus de Amartya Sen(2000) care indică efectele nefavorabile ale aşa-ziselor politici de incluziune socială care de facto restricționează accesul celor mai vulnerabili şi/sau impun condiţionări care le înrăutăţesc situaţia de privaţiune. 1 2