RELEVANŢA MACRO-ECONOMICĂ A PROGRAMELOR DE PROTECŢIE SOCIALĂ INCLUZIVE – S tudiu de caz În primul rând, vom sublinia un factor specific dar important în ecuație: faptul că multe familii beneficiare de asistență socială nu au un comportament de consum echivalent cu modelul care rezultă din analiza indicatorilor macroeconomici ai României, pentru că ponderea familiilor cu venituri mici în totalul beneficiarilor de asistență socială este mult mai mare decât media pe economie, iar aceste familii au o înclinație marginală spre economisire aproape nulă, veniturile suplimentare mergând aproape direct spre acoperirea nevoilor de consum. Pe de altă parte, indemnizația de șomaj, alocația pentru susținerea familiilor cu copii și venitul minim garantat, care sunt direcționate în principal către familiile cu venituri mici, nu reprezintă împreună decât 15% din plățile alocate prestațiilor sociale calculate în baza ISR. Indemnizația pentru creșterea copilului, stimulentul de inserție pentru revenirea timpurie din concediul pentru creșterea copilului mic și indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități nu sunt condiționate de anchetă socială, deci de un prag de venit stabilit de lege. Totuși, luând în calcul faptul că rata sărăciei relative în România în anul 2018 a fost de 23,5% ¹⁸, putem estima că ponderea plăților prestațiilor de asistență socială către familiile sub nivelul pragului de sărăcie este de cel puțin 35% ¹⁹. Într-adevăr, pentru familiile sub nivelul pragului de sărăcie, veniturile suplimentare sunt direcționate spre acoperirea unor nevoi de bază, adică spre consum, rezultând o înclinație marginală spre economisire nulă. Spre exemplu, datele INSSE pentru categoria„șomeri” arată că în ultimii 3 ani 95,8% din veniturile suplimentare ale acestora s-au dus în cheltuieli, rezultând o înclinație marginală spre economisire de doar 4,2%. În același sens, este de așteptat ca beneficiarii de venit minim garantat să aibă o înclinație marginală spre economisire apropiată de 0%. Este de asemenea adevărat că pentru categoriile sociale vulnerabile cea mai mare parte din consum este direcționată către produsele alimentare din agricultura locală și plata utilităților, reducând înclinația marginală spre import la acest nivel. Este imposibil de estimat cu exactitate care este ponderea produselor și serviciilor de import consumate de gospodăriile cu venituri mici, dar considerăm justificată asumpția conform că aceasta este mai mică decât media pe economie. De asemenea, structura consumului familiilor cu venituri mici, mai ales a celor din zonele rurale, sugerează că cota marginală de taxare pentru acestea este mai mică decât media pe economie, rezultând din ponderea mai mare a produselor alimentare în coșul de consum(care au TVA redus), dar mai ales ca urmare a achizițiilor în economia rurală nefiscalizată. Calculul multiplicatorului care să permită o estimare a impactului creșterii ISR asupra economiei trebuie așadar să țină cont de particularitățile grupului beneficiar de plățile calculate în baza ISR înainte de a considera structura macroeconomică a României. Cu alte cuvinte, primul nivel de utilizare a resurselor – beneficiarii de plăți calculate în baza ISR – are un model de consum și economisire diferit de populația generală a României, aceasta din urmă fiind relevantă începând cu al doilea nivel de utilizare a resurselor. Considerând așadar particularitățile beneficiarilor de ajutoare sociale în primul nivel de consum și structura macroeconomică a României începând cu al doilea nivel de consum, judecând în baza indicatorilor din ultimii trei ani, putem estima că multiplicatorul care indică măsura în care creșterea veniturilor gospodăriilor datorată creșterii ISR vor stimula creșterea economică se situează în jurul valorii de 0,93 ²⁰, Table 5 Calculul multiplicatorului aplicabil creșterii prestațiilor sociale Primul nivel de consum: asumpție pentru familiile beneficiare de prestații sociale ²¹ Înclinația marginală spre economisire 6,8% Înclinația marginală spre import 41% Cota marginală de taxare 6,4% Multiplicator fără a ține cont de modelul de consum specific al primului nivel Multiplicator ținând cont de modelul de consum specific al primului nivel Sursa datelor: INSSE(Produsul Intern Brut, Veniturile totale medii lunare și Cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie, pe categorii sociale) Începând cu al doilea nivel de consum: media 2017-2019 indicatori macro 10,4% 49,7% 7,7% 0,48 0,93 18 Conform datelor INSSE. Rata sărăciei relative se definește ca fiind ponderea persoanelor sărace în totalul populației. Se consideră sărace persoanele din gospodăriile care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât nivelul pragului de sărăcie, calculat ca 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. 19 15% beneficiari de plăți sociale direcționate prin definiție către familiile cu venituri mici și 23,5% din restul de 85%, ceea ce reprezintă în jur de 20%. 20 Întrucât plățile de asistență socială sunt transferuri de la buget către gospodării, în sine acestea nu reprezintă o creștere a Produsului Intern Brut. Efectul pozitiv asupra economiei apare în momentul consumului acoperit din producția internă. În consecință, formula aplicată la calculul multiplicatorului este: multiplicator= 1/(ÎME+ ÎMI+ CMT) – 1. 21 Pentru calculul ÎME a familiilor beneficiare de ajutoare sociale a fost utilizată formula: 35%(ponderea ajutoarelor sociale către familiile cu venituri mici)* 0%(familii care nu reușesc să economisească)+ 65%(ponderea celorlalte ajutoare sociale)* 10,4%(ÎME la nivel macroeconomic). Pentru calculul ÎMI a fost utilizată formula: 35%(ponderea ajutoarelor sociale către familiile cu venituri mici)* 25%(asumpție)+ 65%(ponderea celorlalte ajutoare sociale)* 49,7%(ÎMI la nivel macroeconomic). Pentru calculul CMT a fost utilizată formula: 35%(ponderea ajutoarelor sociale către familiile cu venituri mici)* 3,9%(asumpție)+ 65%(ponderea celorlalte ajutoare sociale)* 7,7%(CMT la nivel macroeconomic). 19