FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG PARTICIPAREA FINANCIARĂ A SALARIAȚILOR 1 CE ÎNSEAMNĂ PARTICIPAREA FINANCIARĂ A SALARIAŢILOR? „Asemenea arendași, fiind oameni liberi, sunt apți să obțină câte o proprietate, și, dacă beneficiază de un anumit procent din produsele pământului, au tot interesul ca întreaga recoltă să fie cât mai mare cu putință, astfel ca și proporția care le revine lor să fie astfel.” (Adam Smith, Avuția națiunilor, III.2.12.) „Participarea financiară a salariaților contribuie la realizarea obiectivelor de politică socială ducând la o mai mare participare a angajaților la crearea de bogăție și la o mai bună coeziune socială.” (Comunicare a Comisiei Europene:„Despre cadrul de promovare a participării financiare a salariaților” COM(2002) 364 final.) Este deja un truism să afirmi că în România munca este prost plătită și că ecartul dintre muncă și capital este cu mult mai mare decât în Europa. Pentru remedierea acestei situații se cer reforme fiscale, administrative și economice pe adâncime, care însă sunt greu de întrevăzut dat fiind contextul politic și subreprezentarea intereselor salariaților în politică și în politicile publice(Ban 2019). Însă remunerarea muncii se poate îmbunătăți într-o bună măsură prin mărirea participării financiare a salariaților(PFS), o practică răspândită în Europa și susținută de instituțiile europene. Jucând rolul de vehicul de acumulare de bunuri financiare pentru angajați, PFS poate contribui la reducerea inegalității ridicate din România și, în măsura în care ar fi dispusă legislativ pentru anumite tipuri de firme, ea ar putea compensa într-o oarecare măsură efectele negative ale negocierilor colective slăbite în ultimul deceniu, având în același timp efecte pozitive asupra firmei(crescând implicarea salariaților și făcându-i pe aceștia să se identifice cu întreprinderea, sporind astfel productivitatea și performanța la locul de muncă) (Pendleton 2019). În același timp însă, analiza de față sugerează că adoptarea de prevederi legale constrângătoare pentru angajator are șanse mari să fie complicată politic. Conceptul de participare financiară a angajaților se referă la practica de a le acorda acestora pe lângă salariu și dreptul de a beneficia de o componentă variabilă din profiturile întreprinderii. Plata cotei din profit se poate face direct sau se poate integra în diverse forme de operațiuni financiare din care se acordă plăți 1 „Promovarea participării angajaților la capital și a implicării acestora”, 2014, http://ec.europa.eu/internal_market/company/docs/modern/141028­study-for-dg-markt_en.pdf. 2 https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2018­0293_RO.html#_part2_def1. după un interval de timp agreat(Maack and Partner 2014). Practic, există trei mari modalități ale PFS: 1. Cash imediat(bonusuri); 2. Plăți amânate pe calea unor planuri de economisire (inclusiv de pensii participative); 3. Participare la dividende(în urmă acordării de acțiuni). Originile PFS sunt în economia liberală. Ideea apare pentru prima dată la Adam Smith, însă este articulată explicit de John Bates Clark, fondatorul liberalei Asociații Europene de Economie și părinte al economiei neoclasice în varianta ei marginalistă, cantitativă(prestigioasa medalie„Bates Clark” în economie este numită după el). Bates Clark creionează un model de capitalism larg partajat în care vede cea mai rezilientă formă de agregare economică(Blasi et al 2008: 1-2). În notă liberală, instituționalizarea acestuia urma să se facă prin dinamică mecanismelor pieței. Pentru stânga și dreapta social­conservatoare, e de preferat ca PFS să fie implementat ca obligație legală a întreprinderilor, în anumite condiții specifice. Per total, în Europa PFS privește doar o mică parte a masei salariale. În 2018 existau aici cu aproximație doar 10 milioane de angajați acționari, iar în 2017 aproape 400 de miliarde de euro au intrat în conturile angajaților în urma participării la profit a angajaților. Există o bogată literatură pe tema dezirabilității participării financiare a angajaților(Pendleton 1996; Pendleton et al 2001; 2003; Poutsma et al 2003; Poutsma and de Niijs 2003; D'Art 2004; Blasi et al 2008; Lowitzsch 2009; Torp 2016; Lighart et al 2018). De pildă, o publicație recentă a prestigiosului National Bureau for Economic Research din SUA stabilea că„datele ne arată că participarea salariaților la profit are efecte benefice asupra tuturor aspectelor, cu excepția absenteismului, și că are un puternic efect pozitiv asupra loialității și efortului de muncă depus, dacă este combinată cu practici de implicare a angajaților, cu sisteme de pregătire profesională și de stabilizare a locului de muncă, cu niveluri reduse de supraveghere și cu salarii fixe situate la nivelul sau deasupra nivelului salariilor medii din branșă.”(Blasi et al 2008; de asemenea, Jones et al. 2019 pentru contextul est european). Peste 100 de studii științifice arată că PFS pe calea acționariatului se corelează cu nivele superioare de productivitate, de plată și de stabilitate a locului de muncă. De asemenea, prin co-supravegherea făcută de angajați și prin sistemele de reciprocitate care apar între ei, PFS reduce riscul de comportament parazitar( free-riding)(Krause 2016). 2