CONTEXT conform Eurostat(2019), înainte de începutul acestei crize de sănătate doar 0,8% din angajaţii români lucrau de acasă. De asemenea, aici este relevantă sublinierea faptului că, potrivit unui sondaj întreprins de Ipsos România în parteneriat cu BestJobs şi alte platforme de recrutare din România, peste jumătate(58%) din angajaţii din servicii au lucrat de acasă în timpul crizei epidemiologice ⁷. Din ce în ce mai multe voci susţin că telemunca va deveni noua normalitate a relaţiilor de muncă ⁸. În ceea ce priveşte protecţia angajaţilor şi a timpului lor de odihnă, trebuie remarcat că celelalte prevederi ale Legii Telemuncii şi ale Codului Muncii, inclusiv limitele şi monitorizarea timpului de lucru, au rămas în vigoare în toată această perioadă. În consecinţă, potrivit legislaţiei în vigoare, chiar şi în timpul pandemiei angajatul nu putea fi obligat să presteze muncă în afara programului de lucru sau să răspundă la solicitările angajatorului sau ale clienţilor acestuia în afara programului de lucru. În ciuda tuturor acestor prevederi legale, în practică este o realitate faptul că angajaţii care lucrează la distanţă (telelucrătorii) se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce priveşte echilibrul dintre timpul de lucru şi viaţa privată. În prezent, majoritatea lor ajung să lucreze„încontinuu”, uneori fără limite. Dintre angajaţii din servicii care au lucrat de acasă în timpul crizei epidemiologice, 42% dintre cei sub vârsta de 34 de ani se plâng că au dificultăţi în a-şi păstra orarul de lucru regulat, în timp ce 28% se plâng de faptul că sunt distraşi cu mare uşurinţă de alte activităţi ⁹. Ar fi interesant de analizat motivele pentru care graniţa dintre timpul de lucru şi timpul de odihnă este estompată, dificil de identificat şi imposibil de stabilit în mod clar. Chiar dacă legislaţia actuală îi protejează pe angajaţi, iar aceştia nu sunt obligaţi să lucreze în afara programului de lucru, practic vorbind ei nu au posibilitatea de a revendica aceste limite legale. Dat fiind că angajatul este partea mai slabă a relaţiei de muncă, legislaţia ar trebui să îi ofere acestuia instrumente eficiente pentru asigurarea protejării drepturilor lui. Cu toate acestea, ar trebui identificate cele mai eficiente prevederi legale care să asigure protejarea drepturilor şi intereselor ambelor părţi ale relaţiei de muncă, angajatori şi angajaţi. Deoarece sistemele juridice variază foarte mult de la o ţară la alta, această prezentare nu poate acoperi toate aspectele posibile ale legiferării dreptului la deconectare. În schimb, scopul acestui raport e de a oferi îndrumare şi inspiraţie sindicatelor naţionale care sunt ele însele experte în legile ţării lor şi care doresc să promoveze dreptul legal la deconectare. A se observa că traducerile legilor folosite în această prezentare nu sunt traduceri oficiale şi nu trebuie citate ca atare. 7 https://www.news.ro/economic/sondaj-mult-jumatate-dintre-angajatii­domeniul-serviciilor-au-lucrat-acas a-perioada-crizei-salariatii-pan a-34-ani­plang-ales-izolare-sociala-dificultatile-mentine-programul-lucru-obisnuit­1922401415112020061219391364. 8 https://www.zf.ro/companii/analiza-zf-pandemia-schimba-piata-muncii­din-temelii-munca-de-acasa-19538216. 9 https://www.zf.ro/profesii/6-din-10-angajati-din-servicii-au-lucrat-de­acasa-in-perioada-crizei-19287925 3