FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG PNRR Ş I C Ă ILE FERATE: O OCAZIE ISTORIC Ă PENTRU A ACOPERI DEFICITUL DE TRANSPORT DURABIL ÎN ROMÂNIA 1 HAOSUL CLIMATIC Ş I NOII „BANI EUROPENI” În 2050 oricine va putea s ă mearg ă de la Bucure ş ti la Stockholm, s ă zicem, cu un singur bilet, oferit la un cost moderat, pe câteva modalit ăţ i de transport electrificat terestru ş i preferabil public, f ă r ă a lua avionul, mijlocul de transport cel mai greu de electrificat. Acela ş i lucru ar trebui s ă se întâmple cu jum ă tate din expedi ţ iile de marf ă. Conform planurilor existente, pân ă în 2030 marile ş antiere cerute de acest pas esen ţ ial spre emisii nete zero în 2050, obiectiv asumat de UE, trebuie s ă fie foarte avansate, cum este obiectivul intermediar de reducere a emisiilor cu 55 la sut ă pân ă în 2030. Cu privire special ă la studiul de fa ţă, UE ş i-a mai asumat de asemenea reducerea emisiilor din transport cu 90 la sut ă pân ă în 2050. Dac ă motoarele cu hidrogen sau electrice nu vor deveni fiabile ş i sigure în aeronautic ă, mobilitatea europenilor pe distan ţ e mari va depinde de o re ţ ea de trenuri de mare vitez ă alimentate din energii regenerabile. Cam asta se va întâmpla dac ă România va lua în serios decarbonificarea transportului pe baza ideilor celor care au trasat noile direc ţ ii ale banilor europeni din Mecanismul de Redresare ş i Rezilien ţă (MRR). Azi, Planul Na ţional de Redresare şi Rezilienţă( PNRR-ul) se construie ş te ş i aprobă în cadrul MRR, care este o parte(cea mai importantă parte, 672,5 bn/750bn) din Planul European de redresare(NextGenerationEU sau NGEU, o cupolă de finan ţ are care con ţ ine mai multe programe). ¹ Pân ă s ă ajungem în aceast ă versiune a lui 2050 mai sunt multe de f ă cut în prezent ş i poate interven ţ iile propuse sunt prea pu ţ ine ş i prea întârziate fa ţă de riscul înc ă lzirii cu 2 grade a planetei, cu consecin ţ e extrem de brutale pentru to ţ i. ² Azi, Figura 1 Sursele si evoluția emisiilor de carbon în România 2019 vs 1990 Power Industry -68% Other industial combustion -76% Buildings -38% Transport +59% Other sectors -49% 2019 vs 2005 -41% -45% -7% +55% -20% 2019 vs 2018 -9% -2% -3% +6% +2% All sectors Sursa: EDAR Romania(2020) -58%-25%-2% 2