ROMÂNIA FEROVIARĂ VĂZUTĂ DE COMISIA EUROPEANĂ transporturilor de către stat în favoarea transportului mai poluant ş i mai ineficient pe termen lung. Când Comisia Europeană î ş i arată explicit nemul ţ umirea fa ţă de neglijarea feroviarului de către autorită ţ ile române, ea are în vedere nu doar acest accent vetust pus pe autostrăzi ca marcă a dezvoltării, ci mai ales practica din teren a autorită ţ ilor române. Per total, cu excep ţ ia Sloveniei, cam toată regiunea Europei Centrale ş i de Est a pariat pe finan ţ area europeană a rutierului, însă în timp ce, în timp, to ţ i au echilibrat raportul rutier-feroviar ş i au reu ş it s ă absoarbă banii europeni, România ş i-a men ţ inut preferin ţ a pentru rutier ş i nu a cheltuit aproape 1 euro din cei 2 euro primi ţ i prin programele europene pe transport. Astfel, în bugetul 2007-2013, cu privire la solicitări de finan ţ are, singura ţ ară cu o diviziune oarecum echilibrată a fost Slovenia, cu 47 la sută din finan ţă ri pe feroviar, Bulgaria, Polonia ş i Ungaria fiind la extrema cealaltă, cu 17, 25 ş i respectiv 25 la sută. România se situa undeva la mijloc, cu 31 la sută pe feroviar, dar ş i cu cea mai mare cerere de alocări pe rutier. Următorul exerci ţ iu bugetar(2017-2020) arată un proces de învă ţ are la mul ţ i, lumea pariind mai mult pe feroviar. Practic, numai România î ş i men ţ ine acela ş i nivel de preferin ţă pentru rutier ş i reduce ponderea feroviarului de la 31 la 26 la sută, în timp ce ţă rile cu aloc ă ri mici pe feroviar la primul buget(Polonia, Bulgaria, Ungaria) măresc cererea de alocări pentru feroviar peste nivelul României. La extrema spectrului, Slovenia î ş i men ţ ine cursul ecologic, crescând ponderea transportului feroviar în finan ţă ri europene de la 47 la sută la 59 la sută, fiind singura ţ ară din Est care leagă fondurile europene de imperativele de decarbonizare. Figura 4 Alocări de fonduri europene pe transportul rutier, feroviar și altele Aloc ări 2014-2020 Rutier PL 57,23% RO 62,60% HU 33,57% BG 57,01% CZ 35,33% SI 39,80% SK 50,42% Sursa: Comisia Europeană ²⁵ Feroviar 28,75% 26,79% 35,42% 39,73% 30,44% 59,72% 28,13% Al tele 14,02% 10,61% 31,01% 3,27% 34,23% 0,47% 21,45% Aloc ări 2007-2013 PL RO HU BG CZ SI SK Rutier 59,00% 61,00% 48,90% 51,00% 48,70% 44,20% 57,00% Feroviar 21,40% 31,00% 25,60% 17,20% 37,20% 47,40% 31,00% Al tele 19,60% 8,00% 25,50% 31,80% 14,10% 8,40% 12,00% În acest clasament, pe ultimul exerci ţ iu bugetar european, România rămâne„lanterna ro ş ie” cu doar 26,79 la sută din bani ceru ţ i( ş i aloca ţ i) pe feroviar. Ceea ce surprinde cel mai mult însă este faptul că în trecut România a solicitat finan ţ area de proiecte pentru distan ţ e de câteva ori mai scurte ca ţă rile din jur, numărul de kilometri solicita ţ i în proiecte(209 de kilometri) fiind o frac ţ iune din re ţ eaua feroviar ă primară(6,874 de kilometri) ²⁶ Rezultatul sunt sutele de restric ţ ii de viteză pe an ş i, per total, viteze de deplasare pe mari segmente ale infrastructurii primare care sunt la nivelul anului 1940. În prima variantă a PNRR, România a cerut dezvoltarea ş i modernizarea coridoarelor re ţ elei feroviare TEN-T Core ce tranzitează teritoriul României, înso ţ ite de măsuri de înnoire a materialului rulant, echipare cu ERTMS, protejare a mediului ş i adaptare la schimbările climatice(aprox. 3,7 miliarde de euro cu TVA, pentru care se estimează aproximativ 318,19 km noi de cale ferată modernizată ş i achizi ţ ia a 39 de trenuri de pasageri cu o sumă de 321 mil. de euro). Însă 318,19 kilometri reprezintă ceva mai mult de jumătate din cât a refăcut Cehia, o ţ ară mult mai mică, ş i de aproape cinci ori mai mici decât în Polonia în primul exerci ţ iu bugetar. Decalajul finan ţărilor pe feroviar ale României se accentuează ş i mai tare dacă ne uităm la implementare, România fiind singura ţ ară din regiune care nu a reu ş it să se apropie de îndeplinirea totală a planurilor de refacere a feroviarului. Mai mult decât atât, două ţări cu performan ţ e slabe în primul exerci ţ iu bugetar (Polonia ş i Bulgaria) s-au redresat în al doilea exerci ţ iu bugetar (2013-2020), lucru pe care România nu a reu ş it să îl facă, retardul său de dezvoltare feroviară cu fonduri europene fiind manifest (valorile mai mici din perioada 2014-2020 reflectă întârzieri tipice ş i nu trebuie văzute ca definitive). 9