INTRODUCERE 2014, Popescu 2004, Miroiu 2004). În ultimii ani au apărut și analize care se apleacă asupra sistemului electoral, asupra cadrului legislativ și a ideologiilor partidelor politice în reprezentarea descriptivă a femeilor(Norocel 2018, Chiru& Popescu 2016, Chiva 2005, Băluță I. 2013b). O atenție mai mare a fost acordată organizării partidelor politice și mai ales procesului de recrutare politică, inclusiv resurselor și pozițiilor care avantajează femeile în competiția politică de la nivelul partidelor și apoi în competiția electorală(Iancu 2021, Băluță O. 2017, Chiru & Popescu 2016, Băluță I. 2010). Figura 1 Factori care influențează reprezentarea politică a femeilor cadrul legislativ, sistemul electoral, sistemul partizan Factori politico-structurali organizarea și ideologiile partidelor politice Reprezentarea politică a femeilor Factori socio-culturali și ideologici recrutarea și procesul de constituire a listelor contractul de gen la nivel social reacțiile ideologice și politice față de principiul egalității de gen ostilitate crescută față de egalitatea de gen ca urmare a campaniilor anti-gen Pornind de la literatura de specialitate, am încercat să reținem o serie de factori care explică prezența redusă a femeilor în rândul partidelor politice, mai ales în structurile de conducere și în rețelele de putere ale acestora, pe listele electorale și mai ales în instituțiile de reprezentare politică – la nivel local, național și european(vezi Figura 1). Pentru a nu îngreuna lectura, am ales să plasăm explicațiile teoretice la fiecare subsecțiune, și nu într-o secțiune separată. Am încercat apoi să analizăm rezultatele scrutin e lor din 2020 pornind de la acești factori, în limitele metodologice și de documentare pe care le prezentăm puțin mai jos. Studiul de față se bazează pe o metodologie mixtă, ce combină metode calitative – analiza documentară și analiza de conținut – și metode cantitative: analiza statistică a datelor de sondaj și a rezultatelor electorale. Acolo unde a fost cazul, am folosit de asemenea cercetările existente, mai ales pentru factorii pentru care limitele materiale ale acestui raport nu au permis dezvoltarea unei analize suplimentare. 1 Am analizat USR și PLUS separat, ca două partide politice, pentru că în cele trei scrutine din 2019-2020 acestea aveau statute diferite, conduceri proprii și regulamente proprii privind constituirea listelor de candidați, chiar dacă negocierile finale legate mai ales de locul pe listele electorale s-au făcut la nivelul alianței USR-PLUS(pentru acest nivel nu există însă nicio procedură scrisă, informațiile ar putea fi reconstituite eventual prin intermediul interviurilor). 2 Am reușit să avem astfel de discuții cu politicieni/politiciene din următoarele partide politice: PSD, USR. Timpul scurt de realizare a acestui raport nu a permis folosirea interviurilor semi-structurate, care sunt însă necesare pentru explicarea/nuanțarea unor aspecte ale analizei, așa cum vom menționa acolo unde este cazul. Am aplicat analiza de conținut pe următoarele tipuri de surse: legislația în domeniul egalității de șanse, legislația electorală și legislația privind finanțarea partidelor politice; statutele partidelor politice și procedurile privind selecția candidaților; paginile web și paginile Facebook ale organizațiilor de femei ale partidelor politice. Pentru completarea informațiilor publice (disponibile pe site-urile partidelor) privind prevederile legate de susținerea prezenței femeilor în structurile de partid și pe listele electorale, am trimis email-uri cu solicitarea de date suplimentare către toate partidele/organizațiile politice parlamentare actuale: PSD, PNL, USR, PLUS, UDMR, AUR. Singurul răspuns primit a fost din partea partidului PLUS¹. De asemenea, proiectarea cercetării s-a bazat și pe discuții informale cu membri ai partidelor politice² care au fost implicați în procesele electorale din anul 2020. Componenta cantitativă a studiului are la bază analiza statistică a datelor de sondaj, pentru a obține o imagine a valorilor și atitudinilor față de rolul femeii în societate și în politică, și analiza statistică a rezultatelor electorale pentru alegerile europarlamentare, locale și generale din intervalul 2019-2020. Am folosit, astfel, datele European Values Study(2020) și Barometrul de Gen(2000, 2018). Datele privind rezultatele electorale au fost preluate de pe site-ul Autorității Electorale Permanente. Datele privind distribuția în funcție de gen a parlamentarilor în perioada 1990-2020 au fost preluate de pe paginile de web ale celor două camere, precum și din bazele de date Studii Electorale Românești: Parlamentari Români. 3