PERCEPȚII PRIVIND ROLURILE DE GEN, FEMINISMUL ȘI EGALITATEA DE GEN tradițională, rolul matern al femeii, predominanța unei concepții esențialiste binare heterosexuale asupra familiei și rolurilor de gen) și acceptarea statutului activ al femeilor pe piața muncii, cu recunoașterea crescută a capacității acestora de a practica profesii sau de a avea funcții»tradițional masculine«. În ultimii ani temele identitare au căpătat o importanță deosebită în politica românească și ne așteptăm ca în anii ce urmează acestea să devină un element cheie al agendei publice. Justificarea acestei așteptări are la bază contextul regional actual (Ungaria și Polonia au adoptat de ceva vreme politici conservatoare în ceea ce privește minoritățile sexuale, rolurile de gen, căsătoria, avortul), istoricul recent al principalelor partide politice din România, care au poziții mai degrabă conservatoare pe aceste teme și, nu în ultimul rând, prezența partidului AUR în Parlament, ceea ce îi oferă o platformă pentru radicalizarea mesajului pe aceste teme. zațiilor de femei arată de asemenea o valorizare a rolurilor tradiționale de gen, cu accent pe familie(tradițională) și maternitate/maternalism, uneori cu accente implicit anti­feministe. În ultimul rând, diversele propuneri și/sau proiecte de lege privind introducerea cotelor de gen au fost respinse și au generat dezbateri publice și politice care oglindesc ostilitatea față de egalitatea de gen și față de feminism. De exemplu, proiectul Sulfinei Barbu din 2011 ¹⁴ este atacat atât de colegii de partid, cât și de voci din PSD, fiind catalogat drept»feminism-marxist«, »comunism exacerbat« sau»stângism« deranjant(Băluță I. 2015). Revendicarea egalității de gen este astfel delegitimată și respinsă prin asocierea cu o poziție ideologică inacceptabilă în societatea românească de după 1989: ideologia marxistă-comunistă. În fine, tot din punct de vedere al valorilor și reprezentărilor, reacțiile față de egalitatea de gen și față de feminism(la nivel societal) și față de introducerea cotelor politice(la nivel politic) sunt de asemenea factori care influențează reprezentarea politică a femeilor. Vom evoca pe scurt trei elemente, pornind de la studiile existente. În primul rând, politicile privind egalitatea de gen au fost introduse/adoptate mai ales ca urmare a procesului de aderare la Uniunea Europeană, într-o logică de tip top-down, cu o susținere cel mult formală din partea partidelor politice românești. Legislația este adesea vagă sau nu are norme de aplicare, iar implementarea efectivă a prevederilor legislative sau a obiectivelor fixate prin Strategiile naționale sectoriale este defectuoasă, dacă nu chiar inexistentă(Băluță& Tănăsescu 2018, Băluță I. 2014b, Băluță, Iancu& Dragolea 2007, Albu& Mocanu 2006). În al doilea rând, atât în spațiul academic, cât și în spațiul public și politic, în toate cele trei decenii de democrație a existat o respingere și o ostilitate față de studiile de gen/feministe și față de agenda feministă. De exemplu, Frunză vorbește despre asoci ­erea feminismului cu multiculturalismul, ambele responsabile de abolirea liberalismului salvator(Frunză 2010), iar Miroiu face o analiză retoric-amară a anti-feminismului mainstream:»Despre ce mișcare intelectuală feministă poate fi vorba când marii guru ai neamului, oameni cu toate canalele mediatice deschise și cu mare succes de public au rămas neclintiți în anti-feminismul lor?« (Miroiu 2006: 142). Iar în ultimii ani, odată cu amplificarea campaniilor anti-gender și în spațiul românesc genul, egalitatea de gen, studiile de gen sunt prezentate ca amenințări la tradiție și națiune(Băluță I. 2020, Băluță O. 2020). La nivelul partidelor politice, cel puțin pentru partide precum PMP, predomină atitudinile anti-feministe, inclusiv printre femeile politice (Norocel 2018). Analiza paginilor de Facebook ale organi ­14 PL-x 333/2011 privind introducerea cotei obligatorii de reprezentare politică a femeilor în Parlamentul României, care propunea cote de 40% pentru femei pe listele electorale. ( http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=12039) 19