FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG REPREZENTAREA POLITICĂ A FEMEILOR ÎN ROMÂNIA UDMR(12,8%), USR(14,7%) și PLUS(18,4%). Pentru trei dintre partide – AUR, PNL și PSD – femeile sunt sub-reprezentate prin comparație cu media pe primele cinci locuri de pe listă. Pentru celelalte trei partide – PLUS, UDMR și USR – sub-reprezentarea candidatelor de pe primele două-trei locuri este recompensată prin o supra-reprezentare, prin comparație cu media, pe urmă ­toarele poziții de pe listă. Trebuie menționat, însă, că pentru aceste partide pozițiile 3-5 sunt mai degrabă neeligibile(în funcție de circumscripția electorală), ceea ce poate explica prezența mai mare a femeilor în aceste poziții. Figura 4 Procentul candidaților femei la alegerile parlamentare, 2016 și 2020 40% 35% 30% 28,6% 25% 27,0% 28,7% 30,6% 20% 15% 10% 5% 0% Camera depu taților Sursa datelor: Autoritatea Electorală Permanentă, calculele autorilor. Senat 2016 2020 27,6% 29,3% Parlament Mutăm acum atenția de la alegerile locale la alegerile parlamentare, comparând aceleași momente electorale: 2016 și 2020, din perspectiva prezenței femeilor pe listele de candidați și pe listele celor aleși în Parlamentul României. Distribuția de gen a candidaților la ultimele două runde de alegeri parlamentare pentru fiecare dintre cele două camere și pentru întregul Parlament este prezentată în Figura 4. Observăm aceeași tendință înregistrată și în cazul alegerilor locale: prezența femeilor pe listele de candidați a crescut ușor între 2016 și 2020, de la 27% la 28,6% la alegerile pentru Camera Deputaților și de la 28,7% la 30,6% la alegerile pentru Senat. După cum menționam și în cazul alegerilor locale, prezența pe listele de candidați nu înseamnă automat și câștigarea scaunului de parlamentar, aceasta fiind dependentă de plasarea pe o poziție eligibilă pe listele partidului, decizie care se află dincolo de influența alegătorilor(datele sunt prezentate în Tabelul 3). Ceea ce observăm în acest caz este că deși procentul femeilor incluse pe listele pentru Parlament a crescut, între 2016 și 2020, atât pentru întregul Parlament, cât și pentru fiecare dintre cele două camere, această evoluție nu s-a reflectat și în ceea ce privește procentul femeilor alese în Parlament: procentul femeilor alese în Camera Deputaților a scăzut de la 20,7% în 2016 la 18,5% în 2020 în timp ce procentul femeilor alese în Senat a crescut de la 15,4% la 18,4%. Dată fiind dimensiunea redusă a Senatului față de Camera Deputaților, la nivelul întregului Parlament procentul de femei alese a scăzut de la 19,1% în 2016 la 18,5% în 2020. Datele privind poziția femeilor pe listele pentru Camera Deputaților și Senat nu oferă o imagine foarte clară și ar trebui analizate în corelație cu numărul de poziții eligibile pentru fiecare listă. Chiar și așa, merită menționată diferența mare dintre procentul de femei»cap de listă« observat la alegerile din 2016 și cel observat la alegerile din 2020: în doar patru ani de zile prezența femeilor pe prima poziție de pe listele partidelor s-a redus masiv. Astfel, pentru principalele patru partide care au obținut locuri în Parlament în ambele runde de alegeri se observă următoarele tendințe:(1) PSD: Procentul femeilor cap de listă a scăzut de la 21% la 16% la Cameră și de la 18,6% la 9,3% la Senat;(2) PNL: Procentul a scăzut de la 18,6% la 7%, dar la Senat a crescut de la 14% la 18,6%;(3) USR-PLUS: Procentul s-a menținut scăzut la Cameră(9,3%), dar la Senat a scăzut de 14,3% la 7%;(4) UDMR: Procentul s-a înjumătățit în ambele camere. Tendința este clară: femeile oricum erau sub-reprezentate pe listele electorale(ele reprezentau 27,6% din candidații la Cameră în 2016 și 29,3% în 2020). În 2020, însă, prin comparație cu 2016, 14