FRIEDRICH-EBERT-STIFTUNG REPREZENTAREA POLITICĂ A FEMEILOR ÎN ROMÂNIA 6 PERCEPŢII PRIVIND ROLURILE DE GEN, FEMINISMUL ȘI EGALITATEA DE GEN Reprezentările sociale legate de rolurile și caracteristicile bărbaților și femeilor, stereotipurile de gen și valorile, credințele generate de socializarea de gen influențează atât compor ­tamentul femeilor(care pot ezita să intre în politică, se simt mai puțin pregătite, cred că au mai puține șanse, nu reușesc să concilieze viața personală/familială cu profesia politică etc.), cât și pe cel al bărbaților(care regăsesc mai degrabă la colegii lor bărbați caracteristici pe care le consideră importante pentru un »bun lider«) și al electoratului(care poate avea mai multă încredere în figurile masculine, tocmai ca urmare a încorporării stereotipurilor de gen). Foarte multe cercetări arată că practicile și normele genizate influențează atât aspirațiile, cât și oportunitățile femeilor și bărbaților. Așadar, toate etapele, de la »alegerea« de a intra în politică, la»alegerea« de a-și anunța dorința de a participa la competiția electorală și până la »alegerea« de către electorat, sunt puternic influențate de contractul de gen din societate(Lovenduski& Norris 1993, Paxton et al. 2010, Krook 2010, Bjarnegård 2013). Țările cu valori tradiționale în ceea ce privește egalitatea de gen descurajează participarea politică a femeilor, atât la nivelul elitelor politice (masculine), cât și la nivelul electoratului(Inglehart& Norris 2003). De asemenea, atât adoptarea sau respingerea siste ­mului de cote, cât și poziționarea generală față de egalitatea de gen în politică sunt influențate de normele culturale față de conceptul/valoarea de egalitate(Davidson-Schmich 2006). Factorii care determină reprezentarea politică a femeilor nu acționează într-un vid, ci sunt influențați de valorile, atitudinile și credințele românilor în ceea ce privește rolul femeii în societate, de ceea ce numim»contractul de gen la nivel social«. Pentru o analiză a acestora folosim două surse de date: Barometrele de Gen realizate în România(2000, 2018), care oferă o imagine a schimbărilor atitudinale din România de-a lungul a aproape două decenii, și valul cinci al European Values Study, realizat în România în 2018, care permite plasarea României în context european. Barometrul de Gen din 2018 arată că 43% din români consideră că viața de familie are de suferit atunci când femeia are o slujbă și că a avea o slujbă este un lucru bun, dar ceea ce își doresc cu adevărat femeile este să aibă familie și copii(44%); în același timp, cvasi-unanimitatea consideră că ambii soți trebuie să câștige bani pentru întreținerea familiei(96%). Reprezentările sociale oglindesc o alăturare paradoxală a unor valori familiale tradiționale și a acceptării prezenței femeilor pe piața muncii, asociată unui statut social mai puțin tradițional. Această situație se regăsește și la nivelul politicilor publice, unde piața muncii este dominată de o viziune și o logică neo-liberală, în tim p ce politicile familiale și de îngrijire a copiilor se înscriu într-o logică familialistă(Băluță I. 2014). Dincolo de rolurile de gen la nivelul familiei, comparația cu situația din 2000 ne arată schimbări în percepțiile rolului pe care îl pot juca femeile la nivel de conducere în plan economic și politic(vezi Tabelul 4). Dacă în urmă cu 20 de ani majoritatea considera că femeile nu sunt suficient de pregătite, din diverse motive, pentru a își asuma roluri de conducere în economie sau politică, în prezent majoritatea respinge o astfel de perspectivă. Tabelul 4 Percepții privind rolul femeii la nivel de conducere % de acord cu afirmația că... Femeile sunt prea ocupate cu treburile gospodărești și nu mai au timp pentru posturi de conducere Politica și afacerile sunt corupte și de aceea femeile nu vor să se implice Bărbații sunt mai capabili să conducă decât femeile Femeile sunt mai puțin unite decât bărbații Femeile nu au încredere în forțele lor Femeilor le este frică de mari responsabilități Sursa datelor: Barometrul de gen 2000(Fundația Soros România) și Barometrul de Gen 2018(Centrul FILIA). 16 2000 74% 61% 60% 54% 50% 36% 2018 46% 46% 46% 46% 34% 31% Schimbare 28% 16% 14% 8% 17% 5%