PERCEPȚII PRIVIND ROLURILE DE GEN, FEMINISMUL ȘI EGALITATEA DE GEN Aceste date sunt confirmate și de cele din Figura 5, care arată schimbări și în ceea ce privește disponibilitatea alegătorilor de a vota pentru o femeie în funcții din administrația publică. Dacă în anul 2000 mai puțin de 5% din alegători ar fi votat pentru o femeie, pentru orice funcție, în 2018 procentul acestora a crescut la 10%. Mai importante, însă, sunt schimbările în ceea ce privește »principalele« funcții din punct de vedere al percepției importanței acestora – primar și președinte. Și în acest caz majoritățile s-au modificat, de la 73% care ar fi votat un bărbat ca președinte la doar 47% care ar ține cont de acest lucru în 2018, și de la 55% care ar fi votat doar cu un bărbat pentru funcția de primar la doar 37% care ar face acest lucru în 2018. Cu excepția funcției de Președinte al României, care este încă văzută ca fiind o funcție mai degrabă potrivită unui bărbat, pentru toate celelalte funcții majoritatea românilor consideră că sexul candidatului nu contează în decizia de vot. Conform acestor date, România anului 2018 pare ușor mai pregătită să accepte femei în funcții politice, dar nu trebuie să uităm că alegătorii preferă, în continuare, candidați de sex masculin. Figura 5 Disponibilitatea de a vota o femeie în funcții politice, 2000 și 2018 Aţi alege un bărbat sau o femeie pentru funcţia de...(%, anul 2000) 100% 5% 4% 5% 4% 3% 90% 2 4% 80% 40% 70% 52% 51% 56% 60% 50% 40% 73% 30% 55% 44% 46% 20% 39% 10% 0% Membru CL/CJ Pre şedinte CL/CJ Primar Deputat/senator Ministru Pre şedinte Aţi alege un bărbat sau o femeie pentru funcţia de...(%, anul 20 18) 100% 9% 8% 10% 10% 9% 10% 90% 80% 70% 43% 57% 53% 57% 60% 64% 62% 50% 40% 30% 4 7% 20% 35% 37% 34% 26% 28% 10% 0% Membru CL/CJ Pre şedinte CL/CJ Primar Sursa datelor: Barometrul de gen 2000(Fundația Soros România) și Barometrul de Gen 2018(Centrul FILIA). Deputat/senator Ministru B ă rbat Pre şedinte Nu contează Femeie 17